Bolojan nu convoacă CSAT pentru alegerile anulate: sunt chestiuni mai importante la ordinea zilei. De Georgescu și gașca se ocupă Justiția

Tensiunea electorală nu s-a risipit nici după anularea surprinzătoare a alegerilor prezidențiale din 2024, tema securității naționale și a ingerințelor externe continuă să fie un subiect fierbinte. Președintele interimar Ilie Bolojan, confruntat cu presiuni pentru convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în legătură cu anularea alegerilor, a avut un răspuns clar: CSAT nu va fi convocat special pentru acest subiect.

Bolojan: „CSAT se va ocupa de securitate și apărare, nu de alegeri”

Întrebat joi seară despre posibilitatea de a convoca CSAT pe această temă, Ilie Bolojan a explicat că există deja un Consiliu ordinar programat pentru primul trimestru al anului, dar că acesta se va axa pe probleme ce țin de competențele clasice ale CSAT: securitate și apărare.

„Până în momentul de faţă nu există niciun element suplimentar care să ducă la o astfel de convocare.”

Cu alte cuvinte, Bolojan nu pare dispus să folosească CSAT ca pe o tribună politică pentru subiectul fierbinte al anulării alegerilor, deși tema a fost intens speculată și ar putea deveni un punct major de confruntare în viitoarea campanie prezidențială.

Ciolacu vrea clarificări după discursul vicepreședintelui SUA

În paralel, premierul Marcel Ciolacu încearcă să împingă CSAT în această dezbatere, insistând asupra faptului că există dovezi privind ingerințe externe în alegerile din 2024. Discursul vicepreședintelui SUA, JD Vance, la Conferința de Securitate de la München, pare să fi întărit această poziție, deși nu au fost prezentate public dovezi clare care să justifice o astfel de intervenție a CSAT.

„Premierul Marcel Ciolacu consideră oportună convocarea CSAT, cu acordul președintelui interimar, pe tema dovezilor privind anularea alegerilor prezidențiale”, au precizat surse politice pentru News.ro.

Asta sugerează că, în culise, există o bătălie între linia prudentă a lui Bolojan, care vrea să limiteze atribuțiile CSAT la securitate strictă, și presiunile lui Ciolacu, care vrea ca acest for să clarifice – sau măcar să legitimeze – decizia anulării alegerilor.

Subtextul politic: de ce contează atât de mult CSAT?

Deși CSAT nu este un organ electoral, importanța sa strategică este evidentă. Orice concluzie emisă de acest for în legătură cu alegerile ar putea avea un impact enorm asupra viitorului scrutin prezidențial și asupra legitimității candidaților.

• Dacă CSAT ar confirma că alegerile au fost viciate prin ingerință externă, acest lucru ar oferi un atu important taberei pro-europene și l-ar face pe Călin Georgescu și rețeaua sa de susținători extrem de vulnerabili.
• Dacă CSAT ar evita subiectul, așa cum sugerează Bolojan, ar lăsa loc pentru speculații și pentru crearea unui mit al victimizării în jurul anulării alegerilor, ceea ce ar putea întări tabăra suveranistă.

Un meci politic complicat: cine va câștiga?

Pentru moment, Bolojan joacă cartea precauției. Nu vrea să transforme CSAT într-o arenă electorală, dar refuzul său de a-l convoca pe această temă nu înseamnă că dezbaterea se va opri aici. În realitate, o astfel de decizie poate avea implicații directe asupra viitorului său politic, mai ales dacă va intra în cursa prezidențială.

Pe de altă parte, Ciolacu are tot interesul să forțeze CSAT să emită un verdict clar, pentru a închide discuțiile despre legitimarea anulării alegerilor. Acest lucru ar oferi un avantaj Coaliției pro-europene și lui Crin Antonescu, candidatul acesteia, dar ar putea și crește presiunea pentru o eventuală retragere a lui Antonescu în favoarea unui candidat mai puternic – adică exact Ilie Bolojan.

O decizie care poate influența viitorul alegerilor

Deocamdată, Ilie Bolojan menține linia oficială a CSAT și refuză să amestece instituția în polemica electorală. Dar decizia sa poate avea efecte profunde în lunile următoare. Dacă presiunea politică va crește, iar alegerile vor continua să fie subiectul unei dispute geopolitice majore, este posibil ca Bolojan să fie forțat să convoace CSAT pe această temă, fie că vrea, fie că nu.

Într-o Românie în care președintele interimar ar putea deveni cel mai logic candidat pentru un vot decisiv pro-european, felul în care Ilie Bolojan va gestiona acest dosar ar putea fi testul final care decide viitorul său politic.

Un pic mai mult despre prudență

Este posibil ca prudența manifestată de președintele interimar Ilie Bolojan în ceea ce privește convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe tema anulării alegerilor să fie influențată de existența unei anchete penale avansate privind gruparea asociată cu Călin Georgescu și presupusele planuri de lovitură de stat. Bolojan a declarat că, până în prezent, nu există elemente suplimentare care să justifice convocarea CSAT pe acest subiect, subliniind că reuniunile CSAT se vor concentra pe aspecte legate de securitate și apărare.

Evoluția cercetărilor

Recent, autoritățile române au arestat șase persoane acuzate de trădare, suspectate că, cu sprijinul Rusiei, plănuiau să răstoarne guvernul de la București. Grupul, numit „Comandamentul Vlad Țepeș”, includea pe generalul în retragere Radu Theodoru, cunoscut pentru antisemitismul său. Procurorii și Serviciul Român de Informații (SRI) au declarat că grupul a contactat agenți străini din România și Rusia, iar membrii săi sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și trădare.

Kremlinuș e pe făraș

În plus, Călin Georgescu, fost candidat la președinție, este investigat pentru acuzații precum promovarea antisemitismului și apartenența la o organizație fascistă. Măsurile preventive împotriva sa includ restricții de a părăsi țara, de a deține arme și de a posta conținut xenofob sau antisemit pe rețelele sociale.

Adică… un președinte care nu flecărește inutil

Având în vedere aceste evoluții, este posibil ca Bolojan să considere că anchetele penale în desfășurare vor aduce clarificările necesare privind ingerințele externe și securitatea națională, fără a fi necesară convocarea CSAT pe tema anulării alegerilor. Astfel, el ar putea aștepta rezultatele acestor investigații, care ar putea duce la trimiterea în judecată și eventuale condamnări, înainte de a implica CSAT în această problemă.

Perspectiva domnului Andrei Pleșu asupra fenomenului Bolojan

”De mai multe luni, privesc perspectiva alegerilor prezidențiale cu o paralizantă nedumerire. Nu știu pe cine să-mi pun semnătura. Nu că toți sunt la fel, dar niciunul nu mi se pare în suficientă măsură altfel. În materie electorală ”a nu fi la fel de rău” ca alții nu echivalează, cred, neapărat, cu ”a fi mai bun”. Într-un tîrziu, dezbaterea mea interioară se potolea cu Nicușor Dan. Îmi dădeam, totuși, seama, că, dincolo de decența prezenței sale, nu avea relieful public necesar pentru a da lovitura… Pe acest fundal, a apărut pe scenă Ilie Bolojan. Nu știam despre el decît ce prestație exemplară a avut ca primar al Oradiei.

Dar în ultimile zile, profilul lui m-a impresionat prin adecvare, discreție eficientă, funcționalitate nedemonstrativă, pe scurt: normalitate. Prezența lui e convingătoare fără retorică, impunătoare fără poză, autoritară fără vanitate. Din punctul meu de vedere, e ceea ce ne trebuie în clipa de față. Îl votez. Iar ideea că o asemenea candidatură poate fi blocată de obstinația vidă a lui Crin Antonescu mi se pare ridicolă. Dl. Antonescu n-a făcut mare lucru nici cînd era ministru (al sporturilor…), nici cînd , vreme de zece ani, a moțăit confortabil lîngă soția sa, doamna Dina Vălean, europarlamentar și fost comisar european. Zece ani, dl Antonescu n-a avut chef să facă nimic, dar acum pofta de actorie politică l-a năpădit irevocabil… O asemenea poftă nu se percepe în comportamentul domnului Bolojan. E unul din (multele) motive, pentru care îl susțin, cu speranța că alegătorii autohtoni vor avea aceeași orientare.”

Cine are ochi de văzut, urechi de auzit și minte de înțeles… probabil știe, deja, despre ce e vorba.