Cum joacă România cu prețurile gazelor: Momente când suntem mai ieftini și când nu

În ultimii cinci ani, prețurile gazelor naturale tranzacționate pe piața spot din România au prezentat fluctuații semnificative, uneori depășind nivelurile pieței europene, în special în comparație cu Bursa de gaze TTF din Olanda.

Potrivit unei analize detaliate realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, în aproximativ jumătate din această perioadă, prețul gazelor naturale pe piața românească a fost mai mare decât cel de pe piața europeană. Chisăliță subliniază că aceste variații reflectă atât dinamicile interne ale pieței, cât și influențele externe, dar, în ciuda acestor fluctuații, piața românească a reușit să asigure continuitatea aprovizionării cu gaze naturale pentru consumatori.

Piața gazelor naturale din România: funcționare și interconectare

„România nu are cum să existe o piață de gaze, deoarece sunt doar șapte producători de gaze”, este un argument adesea întâlnit în discuțiile legate de piața locală de gaze naturale. Însă, Dumitru Chisăliță demontează acest mit, arătând că, în ciuda numărului relativ redus de producători, piața românească de gaze naturale a funcționat eficient și a asigurat livrările în mod continuu. „Cea mai concludentă dovadă a funcționării pieței de gaze este continuitatea livrării gazelor la consumatori atunci când cererea a fost mai mare decât sursele de gaze. Piața a determinat acoperirea cererii prin achiziția de gaze cu o zi înainte sau în timpul zilei în care cererea a fost mai mare decât sursele”, afirmă Chisăliță.

Această stabilitate a fost posibilă datorită interconectării pieței românești cu piețele externe, în special cu piața europeană. Chisăliță subliniază că, spre deosebire de trecut, când România era considerată o „insulă energetică izolată”, astăzi, țara noastră este integrată într-o rețea globală, care permite accesul continuu la gaze și energie, chiar și în perioade de cerere mare. „Piața gazelor naturale este globală. Gazele trec peste granițele între producători și consumatori din întreaga lume. Europa, prin ascensiunea Bursei de gaze TTF Olanda, a reușit să devină un actor important pe piața globală”, explică președintele AEI.

Corelarea pieței românești cu piața europeană

Analizând prețurile gazelor naturale, Chisăliță subliniază corelarea strânsă între piața SPOT din România și piața TTF din Olanda, un aspect normal, având în vedere statutul de membru al Uniunii Europene al României. „Se poate observa că au existat momente în care prețul SPOT al gazelor din România a fost mai mic decât prețul gazelor din Europa și viceversa, aspect datorat diferenței dintre cerere și ofertă, dar și influenței pieței interne asupra prețului”, menționează acesta. Astfel, Chisăliță argumentează că prețurile gazelor din România au fost, în multe momente, mai favorabile decât cele de pe piețele externe, iar diferențele de preț au avut un impact economic pozitiv asupra economiei naționale.

În plus, el face referire la economiile realizate de România datorită prețurilor mai scăzute pe piața internă. „Funcționarea pieței românești a determinat o economie de 215 milioane de euro în ultimii cinci ani, comparativ cu situația în care actorii economici din România ar fi aplicat prețurile TTF Olanda”, subliniază președintele AEI. Această economie este un exemplu clar al beneficiilor unei piețe funcționale, care poate furniza energie la prețuri competitive pentru consumatori și poate sprijini economia națională.

Plafonarea prețurilor și riscurile pentru aprovizionare

Unul dintre subiectele controversate abordate în analiza lui Chisăliță este plafonarea prețurilor gazelor naturale, o măsură implementată de Uniunea Europeană în perioada 2022-2025. „S-a dovedit că un plafon de preț nu reduce prețul de piață global al energiei. Chiar dacă UE a plafonat prețul, nu avem prețuri mai mici la gaze decât în urmă cu patru ani”, afirmă Chisăliță, argumentând că plafonarea prețurilor poate crea presiune asupra pieței și poate duce la volatilitate crescută a prețurilor în Europa.

Mai mult, Chisăliță avertizează că impozitarea artificială a prețurilor, prin plafonare, nu rezolvă problema evaluării corecte a gazelor pe piețele globale, ci poate afecta aprovizionarea cu gaze pe termen lung. „Implementarea unui plafon artificial de preț în Europa, pe modelul românesc, nu ar aborda modificările în evaluările globale ale gazelor și ar putea submina încrederea în TTF Olanda ca preț de referință. Acest lucru ar putea conduce la redirecționarea gazelor către alte piețe, ceea ce ar pune în pericol aprovizionarea pe termen scurt”, avertizează Chisăliță.

Chisăliță face referire la riscurile pentru securitatea aprovizionării în contextul unui preț plafonat. „Dacă prețul gazului este plafonat sub valoarea de piață, Europa nu mai poate atrage transporturi de GNL (gaz natural lichefiat). Astfel, aprovizionarea pe termen scurt ar putea fi periclitată”, subliniază el, adăugând că „plafonarea prețurilor ar face din Europa un partener mai puțin atractiv pe piața globală de gaze”.

Soluțiile pentru o piață de gaze stabilă

În concluzie, Chisăliță susține că soluția pentru asigurarea unei aprovizionări stabile și corecte cu gaze naturale nu constă într-un plafon artificial de preț, ci în menținerea unui sistem liberalizat și interconectat. „Piața liberalizată a gazelor naturale este singura care poate răspunde la multiplele provocări actuale, inclusiv transparența prețurilor și concurența între diferite surse de energie. Sistemul interconectat și funcțional la nivel global asigură siguranța aprovizionării cu gaze, dar numai în condițiile unui preț corect”, afirmă acesta.

În plus, Chisăliță recomandă implementarea unor „soluții inteligente pe partea cererii”, precum eficiența energetică, și adoptarea unor politici care să protejeze consumatorii vulnerabili. „Liberalizarea pieței trebuie să fie însoțită de măsuri care să protejeze gospodăriile și companiile de fluctuațiile mari ale prețurilor”, concluzionează președintele AEI.