Ce anume verifică BEC la depunerea dosarului de candidatură pentru prezidențiale

La depunerea dosarului de candidatură pentru alegerile prezidențiale, Biroul Electoral Central (BEC) verifică mai multe aspecte esențiale pentru validarea candidaturii. Acestea sunt reglementate de Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României, cu modificările și completările ulterioare. Iată ce anume analizează BEC:

1. Numărul și valabilitatea semnăturilor de susținere

• Candidații trebuie să depună minimum 200.000 de semnături valide din partea cetățenilor români cu drept de vot.
• Semnăturile trebuie să fie originale și să conțină datele complete ale semnatarilor: nume, prenume, CNP, domiciliu și semnătura olografă.
• BEC verifică dacă listele conțin date false, duplicate sau semnături fictive, putând solicita eliminarea celor neconforme.

2. Corectitudinea documentelor depuse

• Declarația de acceptare a candidaturii, semnată personal de candidat.
• Declarația de avere și declarația de interese, conform legislației privind transparența veniturilor și activităților politice.
• Programul politic, document ce poate fi analizat în cazul în care conține elemente anticonstituționale.

3. Eligibilitatea candidatului

BEC verifică dacă persoana care candidează îndeplinește condițiile prevăzute de Constituția României:
✅ Cetățenie română și domiciliu stabil în România
✅ Vârsta minimă de 35 de ani la data alegerilor
✅ Drept de vot activ și pasiv – fără interdicții legale privind exercitarea drepturilor electorale

În cazul în care un candidat are o condamnare penală definitivă pentru infracțiuni grave, există posibilitatea ca BEC să respingă candidatura, în special dacă sentința prevede pierderea drepturilor electorale.

4. Conformitatea cu Legea Partidelor și a Finanțării Electorale

• Dacă există suspiciuni că finanțarea campaniei se face din surse ilegale sau externe, BEC poate solicita clarificări.
• Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) poate verifica dacă fondurile sunt raportate conform legii.
• Dacă sunt identificate surse suspecte, candidatura poate fi contestată.

5. Respectarea principiilor constituționale

• BEC poate analiza dacă programul electoral sau declarațiile candidatului încalcă principiile constituționale, promovând:
  ❌ Discurs extremist, fascist sau rasist
  ❌ Negarea ordinii democratice sau a statului de drept
  ❌ Mesaje care incită la ură sau la violență împotriva unor grupuri sociale
• Deși BEC nu are competența directă de a cenzura discursul politic, poate respinge candidatura în baza art. 37 din Constituție, care interzice candidaturile persoanelor care subminează valorile democratice.

6. Eventuale contestații ale candidaturii

• După publicarea listei candidaților, orice persoană poate contesta înregistrarea unui candidat, prezentând dovezi clare ale unor nereguli.
• Contestațiile se judecă de Curtea Constituțională a României (CCR), care poate confirma sau infirma decizia BEC.

Poate BEC să respingă direct o candidatură?

Da, dar doar dacă există motive legale solide, precum:
✅ Număr insuficient de semnături valide
✅ Lipsa documentelor obligatorii
✅ Incompatibilitate legală sau interdicții judiciare
✅ Fraude evidente în procesul de depunere a candidaturii

Dacă un candidat consideră că respingerea este abuzivă, poate ataca decizia la Curtea Constituțională, care are ultimul cuvânt înainte de publicarea listei finale a candidaților.

Se poate, se poate

Procesul de verificare al BEC este riguros, dar nu absolut discreționar. Dacă un candidat îndeplinește cerințele formale și legale, BEC nu poate respinge candidatura pe motive subiective sau politice. Însă, dacă există probleme legale, financiare sau nereguli în dosar, candidatura poate fi blocată chiar înainte de începerea oficială a campaniei.

Există și vreo verificare legată de sănătatea mintală a candidatului?

Nu, legea electorală din România nu prevede obligativitatea unui test psihologic sau psihiatric pentru candidații la alegerile prezidențiale. Biroul Electoral Central (BEC) nu verifică sănătatea mintală a candidaților și nu există un mecanism oficial prin care un candidat ar putea fi respins pe baza unei suspiciuni privind starea sa psihică.

Ce spune legea despre sănătatea mintală a candidaților?

Singura referire relevantă se găsește în Codul Civil și în Codul Penal, care stabilesc că o persoană decăzută din drepturi sau pusă sub interdicție judecătorească nu poate ocupa funcții publice. Totuși, această interdicție se aplică doar dacă există o hotărâre definitivă a unei instanțe, ceea ce înseamnă că doar o decizie juridică poate exclude o persoană de la alegeri pe acest criteriu.

În Constituția României și în Legea 370/2004 privind alegerea președintelui, nu există nicio cerință medicală privind sănătatea psihică a candidaților.

Poate fi un candidat exclus pentru probleme de sănătate mintală?

1. Doar printr-o decizie judecătorească de punere sub interdicție
   • Dacă o persoană a fost declarată inaptă mental printr-o sentință definitivă și i s-a retras capacitatea de exercițiu, nu mai poate candida.
   • Aceste cazuri sunt extrem de rare și implică diagnostice psihiatrice severe, cum ar fi schizofrenia avansată sau alte afecțiuni care determină incapacitate totală de discernământ.
2. Dacă există condamnări pentru fapte penale grave
   • În cazurile în care un politician a fost condamnat pentru infracțiuni care implică tulburări de comportament (de exemplu, violență extremă, crime, acte de terorism), poate exista o interdicție de a ocupa funcții publice, dar nu strict pe criterii de sănătate mintală.
3. Dacă Parlamentul ar adopta o lege în acest sens
   • Există dezbateri periodice despre introducerea unui test psihologic obligatoriu pentru candidații la funcții înalte, dar până acum niciun partid nu a propus un astfel de proiect serios.

Exemple de situații controversate

• Corneliu Vadim Tudor (candidat la președinție de mai multe ori) a fost acuzat de comportament excentric și declarații incoerente, dar acest lucru nu i-a afectat dreptul de a candida.
• Marian Moraru, un candidat obscur în 2019, a fost respins de BEC nu pentru sănătate mintală, ci pentru lipsa semnăturilor valide.
• În alte țări, precum SUA, s-a discutat despre capacitatea mentală a președinților (ex: Donald Trump, Joe Biden), dar fără efecte juridice concrete.

Concluzie

BEC nu are dreptul și nici mecanismele legale să analizeze sănătatea mintală a unui candidat. Doar o decizie judecătorească de punere sub interdicție poate împiedica un politician să participe la alegeri pe acest criteriu. Asta înseamnă că chiar și o persoană cu evidente probleme psihice poate candida, atâta timp cât îndeplinește cerințele formale prevăzute de lege.