Presa franceză: Planurile Rusiei pentru România, Moldova, Polonia și țările baltice după Ucraina

Președintele francez Emmanuel Macron a ridicat un semnal de alarmă în cadrul unui discurs televizat recent, punând o întrebare care preocupă din ce în ce mai mult capitalele occidentale: „Cine poate crede că Rusia de astăzi se va opri la Ucraina?”.

În contextul în care mai multe servicii de informații și lideri europeni avertizează asupra unui posibil conflict pe teritoriul european înainte de sfârșitul deceniului, această declarație subliniază importanța pregătirii strategice a Europei pentru eventualele amenințări, scrie France Info

Avertismente din partea serviciilor de informații europene

23:12, 01.03.2025 • POLITICĂ

Macron avertizează: Putin ar putea avansa spre Moldova și România, dacă nu este oprit

23:00, 18.02.2025 • POLITICĂ

Ambasadorul Republicii Moldova, primit la Senat; ce a promis partea română

Îngrijorările exprimate de Macron nu sunt izolate. O notă confidențială a armatei germane, dezvăluită de presa din această țară la începutul anului 2024, indica posibilitatea unei ofensive ruse pe frontul de est al NATO în vara anului 2025. De asemenea, un raport al serviciilor secrete estoniene sublinia că Rusia anticipează probabil un conflict cu NATO în următorul deceniu.

Această ipoteză a fost confirmată de Bruno Kahl, șeful serviciilor germane de spionaj și contraspionaj, care a afirmat în fața Camerei Deputaților că un conflict direct între Rusia și NATO devine o posibilitate reală. În plus, serviciile de informații daneze au avertizat că forțele ruse ar putea fi capabile să poarte un „război la scară largă” până în 2030, mai ales dacă percep NATO ca fiind slăbită militar sau divizată politic.

Un buget militar rusesc în creștere

În paralel cu aceste avertismente, Rusia și-a reorientat economia către efortul de război. Deputații ruși au aprobat un buget pentru perioada 2025-2027 care prevede o creștere semnificativă a cheltuielilor militare, ajungând la peste 140 de miliarde de euro, reprezentând mai mult de 6% din PIB-ul țării. Aceste fonduri sunt destinate consolidării complexului militar-industrial, alături de recrutarea a sute de mii de noi angajați în sectorul apărării.

Russki Mir – o strategie expansionistă?

Experții consideră că strategia Rusiei urmărește consolidarea ideii de „Russki Mir” (lumea rusă), conform căreia Moscova ar avea dreptul de a controla teritoriile cu minorități rusofone semnificative. Acest concept este deja aplicat în regiuni precum Osetia de Sud, Abhazia, Transnistria și Donbas, iar temerile că Rusia ar putea viza și alte zone din Estonia sau Georgia sunt în creștere.

În contextul tensiunilor crescânde, statele baltice, în special Estonia, își întăresc măsurile de securitate. Tallinn a început construcția de buncăre de-a lungul frontierei cu Rusia, iar Polonia a anunțat un program de investiții masive pentru apărare, în valoare de 155 de miliarde de euro.

România și influențele Kremlinului

România este menționată și ea în acest context de către Macron, mai ales în lumina acuzațiilor privind influența Rusiei asupra alegerilor prezidențiale recente. În plus, situația tensionată din Republica Moldova, unde Moscova este suspectată de amestec politic, rămâne o sursă de îngrijorare.

Coridorul Suwałki și riscurile pentru NATO

Un alt punct strategic analizat de experți este coridorul Suwałki, situat între Polonia și Lituania, un posibil punct vulnerabil în cazul unei agresiuni ruse. Îngrijorările legate de această zonă au determinat NATO să își întărească prezența în regiune, iar Polonia a intensificat măsurile de apărare.

Deși un conflict direct între Rusia și NATO rămâne un scenariu ipotetic, avertismentele venite din partea liderilor occidentali și a serviciilor de informații sugerează că Europa trebuie să își consolideze urgent securitatea. Creșterea cheltuielilor militare rusești, retorica expansionistă a Kremlinului și posibilele vulnerabilități ale NATO conturează un peisaj geopolitic tensionat, care necesită un răspuns strategic coordonat din partea Occidentului.