Interzicerea motoarelor cu combustie în UE, sub semnul întrebării

Planul Uniunii Europene (UE) de a interzice vânzarea mașinilor cu motoare termice până în 2035 se confruntă cu o opoziție tot mai mare, pe fondul presiunilor economice și politice.

Bruxelles-ul a cedat recent solicitărilor industriei auto, acceptând să revizuiască legislația UE mai devreme decât era planificat inițial, deschizând astfel calea pentru noi dezbateri privind viitorul acestei măsuri.

Compromisuri în favoarea industriei auto

Decizia Comisiei Europene, anunțată de președinta Ursula von der Leyen, a venit după un val de proteste din partea producătorilor auto și a liderilor politici. Companiile auto au avertizat că noile reglementări privind emisiile sunt prea restrictive și ar putea duce la pierderi economice masive. Ca răspuns, Bruxelles-ul a decis să relaxeze temporar obiectivele de emisii și să devanseze termenul pentru revizuirea legii din 2035, o mișcare care a fost interpretată ca o concesie majoră făcută industriei, arată Politico.

Julia Poliscanova, director senior al ONG-ului Transport & Mediu, a criticat această decizie: „Dacă permitem aceste modificări, Pactul Verde European va muri printr-o mie de ajustări. Parlamentarii trebuie să mențină ferm această legislație.”

Exclusiv

18:21, 10.03.2025 • POLITICĂ

De ce lipsesc medicamentele critice? O nouă lege, în dezbateri aprinse, la Strasbourg (VIDEO)

13:07, 06.03.2025 • ECONOMIE

China profită de criza dintre SUA și Europa și se poziționează ca nou partener strategic al UE

Un subiect sensibil pe agenda politică a UE

Inițial adoptată în 2023, măsura a fost aprobată de toate statele membre, în ciuda opoziției de ultim moment din partea Germaniei. De atunci, însă, aceasta a devenit un punct de dispută major în politica europeană. Partidul Popular European (PPE), cea mai mare grupare din Parlamentul European și familia politică a lui von der Leyen, a promis că va încerca să anuleze această interdicție.

În Germania, victoria creștin-democratului Friedrich Merz a fost susținută de promisiunea sa de a sprijini industria auto. Germania cere excepții pentru e-combustibili, combustibili sintetici alternativi, în timp ce Italia solicită relaxarea regulilor pentru biocombustibili, în ciuda riscurilor ecologice asociate acestora. Polonia, la rândul său, sprijină propunerea Italiei, ceea ce creează o coaliție puternică împotriva interdicției.

Îngrijorări și concesii în Franța

În Franța, factorii politici au sărbătorit recent decizia Comisiei de a reduce temporar obiectivele de emisii. Vicepreședintele Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, a prezentat această măsură ca pe o soluție de compromis ce permite producătorilor auto să se adapteze mai ușor la noile cerințe.

Luca De Meo, CEO-ul Renault și fost președinte al Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), a salutat această schimbare: „Nu ar trebui să ne spună ce tehnologie să folosim. Trebuie doar să ni se spună unde trebuie să ajungem. Problema nu este motorul termic, ci emisiile de CO2.”

Însă nu toți producătorii auto sunt de acord cu aceste concesii. Volvo, deținut de conglomeratul chinez Geely, a criticat decizia Comisiei, afirmând că firmele care au investit deja în electrificare sunt dezavantajate de această relaxare a regulilor.

O nouă revizuire a legii, mai devreme decât era planificat

Comisia Europeană a fost de acord să accelereze revizuirea legii din 2035, mutând termenul inițial din 2026 în acest an. Această decizie a fost salutată de statele membre care contestă interdicția, deschizând ușa pentru renegocierea legislației.

„Am forțat Comisia să elimine capcana amenzilor și să grăbească revizuirea reglementărilor privind emisiile”, a declarat ministrul italian al Industriei, Adolfo Urso. În Germania, conservatorii din Bundestag au calificat măsurile actuale drept „păguboase” pentru industria auto și au cerut eliminarea completă a restricțiilor.

„Cea mai mare amenințare pentru industria auto europeană nu mai vine din China, ci din reglementările excesive impuse de Bruxelles”, a declarat Thomas Bareiß, purtător de cuvânt pentru transport în Parlamentul Germaniei. El a subliniat că obiectivele de emisii ar fi trebuit anulate complet și că hibrizii ar trebui luați mai serios în considerare după 2035.

Viitorul interdicției în UE, tot mai incert

Criticii interdicției încearcă să folosească principiul neutralității tehnologice pentru a slăbi și mai mult reglementările. Grupurile de lobby și politicienii conservatori susțin că mașinile hibride și cele pe bază de combustibili alternativi ar trebui permise după 2035, în loc să fie excluse complet.

Hildegard Müller, președintele Asociației Industriei Auto Germane (VDA), a declarat că este nevoie de o abordare mai flexibilă: „Trebuie să acordăm mai multă atenție hibrizilor plug-in. Acestea sunt o soluție viabilă și ar trebui incluse în strategia post-2035.”

Însă organizațiile de mediu avertizează că aceste măsuri ar putea submina complet obiectivele de reducere a emisiilor. „Dacă vom permite excepții pentru hibrizi și alte alternative, măsura din 2035 va deveni inutilă”, a declarat europarlamentarul german Michael Bloss, reprezentant al Verzilor.

Socialistul François Kalfon, de asemenea europarlamentar, a declarat că deși susține pachetul de măsuri propus de Comisia Europeană pentru a sprijini industria auto, este îngrijorat că revizuirea legii ar putea fi folosită ca pretext pentru a anula complet interdicția.

„Trebuie să fie o clauză de revizuire, nu o clauză de abandon. Acesta este marele risc acum”, a avertizat Kalfon.

Se va menține interdicția din 2035?

Deși UE și-a menținut până acum obiectivul de eliminare a motoarelor cu combustie internă până în 2035, presiunile politice și economice cresc riscul unei diluări semnificative a măsurii. Cu o revizuire a legii deja devansată, adversarii interdicției sunt mai încrezători ca niciodată că vor putea modifica legislația înainte ca aceasta să intre în vigoare.