O obsesie a lui Putin, „Moldova Mare”, de la Nistru la Siret, se întrezărește în discursurile extremiștilor
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/03/Imagine-WhatsApp-2025-03-11-la-23.03.28_4572e2cd.jpg)
În 2017, la 3 ani după ce Rusia a ocupat Peninsula Crimeea și teritoriile din Donețk și Lugansk, Vladimir Putin îi făcea cadou președintelui de atunci al Moldovei, Igor Dodon, harta „Moldovei Mari”, de la Nistru la Siret, acest gest fiind considerat atunci unul nostalgic, având alte semnificații în actualul context geo-politic, mai ales în condițiile în care mulți lideri europeni avertizează că după eventuala ocupare a Ucrainei, rușii ar putea ataca Moldova și România.
Extremiștii au opțiuni diferite când vine vorba de viitorul relațiilor dintre România și Republica Moldova. În timp ce George Simion și-a câștigat notorietatea ca susținător al unirii, Călin Georgescu se plasează pe o poziție foarte apropiată de obiectivele Kremlinului, vorbind de „poporul moldovean” și afirmând că despre unire „nu se poate discuta”, discursul său conturând o opțiune care lasă cale liberă altei „uniri” care îl obsedează pe Putin, de fapt o anexare a Moldovei dintre Siret și Prut de către o Republică Moldova condusă de un guvern – marionetă impus de la Kremlin.
Într-un interviu acordat de Călin Georgescu jurnalistei Natalia Morari de la Chișinău („un instrument al Moscovei în comunicarea din interiorul Republicii Moldova”) principalul exponent al extremiștilor a pledat pentru punctul de vedere al Kremlinului în legătură cu Republica Moldova, susținând existența unui „popor moldovean“, deși populația majoritară este cea română și afirmând că „nu se poate discuta“ de o eventuală unire între Republica Moldova și România.
Afirmațiile lui Georgescu au fost criticate la Chișinău de fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, care s-a declarat surprins de faptul că afirmațiile lui Georgescu sunt „narative sută la sută rusești”, fostul ministru încheindu-și argumentația prin care demontat fanteziile pro-ruse ale lui Georgescu cu adevărul istoric: „Domnule Călin Georgescu, Basarabia a fost, este și va rămâne teritoriu românesc”.
Georgescu a fost criticat și la București, chiar de la cartierul general al mișcării extremiste, de către Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național al AUR, care a postat pe contul său de Facebook că Georgescu „trebuie să clarifice neîntârziat declarațiile surprinzătoare”:
„Ceea ce domnul Călin Georgescu definește ca fiind <<poporul moldovean>> evocă mai degrabă un termen specific expansionismului sovietic și rusesc, nicidecum cetățenii Republicii Moldova”.
Harta „Moldovei Mari”, cadoul lui Putin pentru Dodon. „Dacă Imperiul Rus nu se oprea la Prut, aveam o Moldovă întregită”!
„Expansionismul sovietic și rusesc” pe care Claudiu Târziu l-a descoperit în declarațiile lui Călin Georgescu poate fi pus în legătură cu o obsesie a lui Putin, de creare a „Moldovei Mari”, un proiect care nu a fost enunțat cu subiect și predicat de liderul de la Kremlin, dar a fost sugerat public de acesta la 3 ani după ocuparea Peninsulei Crimeea și a teritoriilor din Donețk și Lugansk.
În 2017, Putin i-a oferit fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, o hartă a „Moldovei Mari”, de la Nistru la Siret, hartă realizată de cartograful italian Bartolomeo Borghi după Războiul ruso-turc din 1790-1791. „Moldova Mare” era formată din teritoriul Republicii Moldova, teritoriul Moldovei românești, de la Prut la Siret, nordul Bucovinei, dar și din o parte din Dobrogea.
La nivel prezidențial nu se face cadou o hartă lipsită de importanță, nu era un dar nostalgic, ci o încurajare a lui Dodon ca după eventuala câștigare a alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, din 2018, să aibă ca obiectiv resuscitarea conceptului lansat de URSS la finalul celui de Al Doilea Război Mondial, de creare a „Moldovei Mari”, de la Nistru la Siret, prin anexarea „Moldovei occidentale”, dintre Siret și Prut.
În cadrul unei conferințe de presă susținute la Moscova, la sediul agenției „TASS”, Dodon le-a spus jurnaliștilor ruși că „jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc” și și-a exprimat regretul că în 1812 Imperiul Rus nu a anexat întreg teritoriul Moldovei, ci s-a oprit la Prut: „Dacă Imperiul Rus nu s-ar fi oprit la Prut, am fi avut acum o Moldovă întregită”!
Câștigarea alegerilor prezidențiale din 2018 de către Maia Sandu a pus capăt acestei aventuri, dar schimbarea contextului geo-politic readuce în actualitate acest potențial pericol.
Conceptul „Moldova Mare” a apărut la finalul celui de al Doilea Război Mondial când, în timpul negocierilor pentru pace, prim-secretarul Partidului Comunist din RSS Moldovenească, Nikita Salogor, a revendicat Moldova Occidentală, Bucovina, Bugeacul, ținutul Herța, Transnistria, și unele teritorii din Maramureș și Năsăud, pe motiv că „domnitorii Bogdan și Dragoș proveneau de acolo și astfel RSS Moldovenească ar fi de drept continuatoarea Principatului Moldovei”.