Palat istoric, restaurat printr-o tehnologie complicată, pentru păstrarea fațadei și reconstruirea clădirii

După 30 de ani în care a refuzat să țină cont de solicitarea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice de consolidare a „Palatului Gheorghiu” din centrul orașului prin păstrarea fațadei și refacerea structurii de rezistență, insistând să i se acorde avizul pentru demolarea imobilului monument istoric, Primăria Galați a demarat lucrările prin respectarea condițiilor puse de istorici.

În aceste zile, „Palatul Gheorghiu”, una dintre clădirile emblematice din centrul Galațiului este înglobată într-o imensă structură de grinzi metalice de mari dimensiuni, cu o greutate totală de peste 100 de tone.

11:27, 12.03.2025 • ACTUALITATE

În bătaia dronelor rusești, la Tulcea, Galați și Brăila, sunt nefuncționale 90% din adăposturile antiaeriene

08:12, 27.02.2025 • ACTUALITATE

Singurul Combinat Siderurgic din România, în pragul falimentului, lasă Galațiul „pe uscat”, cu apa potabilă la rație

Această armătură metalică este calculată și asamblată pentru a fixarea fațadelor imobilului care vor fi desprinse de restul clădirii, a cărei structură de rezistență va fi demolată și reconstruită de la fundație până la ultimul etaj.

Această metodă de consolidare a imobilelor monumente istorice prin păstrarea fațadelor este folosită în statele occidentale, un exemplu fiind consolidarea unei imense clădiri din Bruxelles (vezi foto), dar la noi este utilizată destul de rar, poate și din cauză că, în general, primăriile sau proprietarii imobilelor degradate preferă să abandoneze aceste clădiri, așteptând prăbușirea acestora pentru a valorifica terenul.

Metoda a mai fost utilizată la restaurarea clădirilor de pe strada Lipscani nr 72 – 74, care în perioada interbelică aveau la parter magazinele „Au Bon Marche”, imobile cunoscute și sub denumirea „Casa lui Asan”. Însă pe Lipscani au fost consolidate clădiri mici, cu un singur etaj, iar „Palatul Gheorghiu” este o clădire de mari dimensiuni, cu două etaje.

Valoarea contractului este de 17.837.000 lei fără TVA. Finanțarea este asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

După consolidare și restaurare, „Palatul Gheorghiu” ar urma să găzduiască un hub IT.

Una din puținele clădiri care a rămas intactă după „Operațiunea Frantic”, când a fost bombardat întreg centrul orașului

„Palatul Gheorghiu” a fost construit în 1923-1925, pentru a găzdui 100 de elevi săraci. Simion Gheorghiu, președinte al Comitetului școlar al Liceului „Vasile Alecsandri” a investit în construirea și mobilarea ,,Căminului elevilor secundari Simion Gheorghiu“ două milioane de lei în construcție și alte 3 milioane pentru a se finanța cazarea și hrana elevilor și cheltuielile de administrare a căminului. metal. În perioada interbelică în spațiile de la parter funcționau Braseria „Palace”, magazinul „Gioconda”, Drogheria „Forența”.

Imobilul cu două etaje era o construcție solidă, care a și rezistat la „Operațiunea Frantic” din perioada celui de al Doilea Război Mondial, când armata americană a bombardat centrul orașului și Aeroportul din Galați, distrugând aproximativ 1.700 de case și zeci de clădiri publice.

Structura de rezistență a imobilului monument istoric este din zidărie de cărămidă, bolțile sunt tot din cărămidă iar planșeele de la etaj erau din lemn, sprijinite pe șine de cale ferată. În 1951, Palatul „Gheorghiu” a intrat în proprietatea statului. În apartamentele de la etaj au fost mutați chiriași ai primăriei, iar în spațiile de la parter au fost amenajate un restaurant, agenția teatrală și Biroul de Turism pentru Tineret.

Ministerul Culturii a obligat Primăria Galați să restaureze imobilul cu condiția păstrării fațadelor

În 1992, palatul a fost înscris în Lista Monumentelor Istorice sub codul GL-II-m-B-03011. Prin 1994, fostul primar Eugen Durbacă a vrut să demoleze palatul, dar Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a respins cererea de declasare din Lista Monumentelor Istorice.

„Prin calităţile plastice ale faţadei şi prin amplasamentul său, care marchează începutul rezervaţiei istorice de arhitectură a străzii Domneacă, imobilul îşi justifică păstrarea statutului de monument istoric”, a fost răspunsul comisiei.

Demersurile pentru demolarea palatului au fost reluate în 2003 de fostul primar PSD Dumitru Nicolae, care voia să construiască în locul său un sediu al municipalității, cu „Casa Cărții” la parter. Ministerul Culturii a respins și această cerere impunând ca structura imobilului să fie refăcută cu obligația păstrării fațadelor.

Acum, după 30 de ani, palatul istoric este în sfârșit consolidat și restaurat, iar faptul că la Galați este posibilă reconstruirea structurii de rezistență a unei clădiri masive cu condiția păstrării fațadelor poate fi demonstrația că această metodă poate fi utilizată și la salvarea altor monumente istorice.