Cum miros mumiile egiptene: descoperirea parfumului secret al Antichității
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/03/Proiect-nou-15-1.jpg)
Un studiu inovator realizat de cercetători din Slovenia, Anglia, Polonia și Egipt a dezvăluit o latură neașteptată a mumiilor egiptene – mirosul lor.
Analizând mostre de aer extrase din jurul a nouă mumii, cercetătorii au identificat mai mult de 50 de compuși chimici care au contribuit la crearea unor profiluri olfactive complexe. Studiul, publicat recent în Journal of the American Chemical Society, demonstrează că analiza mirosurilor poate adânci înțelegerea noastră despre artefactele culturale, într-un mod noninvaziv, scrie Scientific American.
Metodologia studiului
Pentru a obține mostrele necesare, cercetătorii au folosit tehnologia de cromatografie gazoasă și spectrometrie de masă pentru a identifica compușii chimici emanați de mumiile egiptene. Apoi, aceste mostre au fost prezentate unor „mirositori” instruiți, care au fost rugați să descrie mirosurile în termeni senzoriali, cum ar fi „acru”, „picant” sau „dulce”. Astfel, au fost identificate mirosuri de lenjerie veche, rășină de pin, uleiuri citrice și chiar un iz subtil de repelent pentru dăunători.
Descrierea mirosurilor și diferențele între clasele sociale egiptene
Majoritatea mumiilor au fost descrise ca având un miros „dulce”, „lemnos” și „picant”. Cercetătorii sugerează că aceste mirosuri variază în funcție de perioada istorică și de tehnicile de mumificare utilizate. De exemplu, mumiile din perioada Noua Regatului (aproximativ 1500 î.Hr.) au fost tratate cu o varietate de uleiuri și rășini care au contribuit la formarea unui miros distinctiv, mai intens, comparativ cu mumiile din perioadele anterioare, când mumificarea era mai rudimentară.
În plus, s-a observat că diferențele în mirosuri ar putea fi legate de statutul social al celor mumificați.
Faraonii și elitele erau mumificați cu substanțe mai scumpe și mai aromate, precum săruri și rășini proaspete. Persoanele din clasele sociale inferioare aveau acces la materiale mai ieftine și reutilizate.
Cel mai bine conservată mumie din studiul actual a fost găsită într-un sicriu cu o mască aurită. Prezenta o gamă largă de compuși odoriferi, mai concentrați decât în cazul altor mumii.
Un pas către o mai bună înțelegere a patrimoniului cultural
Acest studiu subliniază importanța includerii simțului mirosului în cercetările istorice și în experiențele muzeale. Barbara Huber, arheochimistă la Institutul Max Planck din Germania, consideră că mirosurile sunt strâns legate de memoria și emoțiile umane. Ele sunt un element esențial pentru înțelegerea trecutului.
În mod frecvent, muzeele pun obiectele în vitrine de sticlă, limitând interacțiunea directă cu publicul. Huber subliniază că pentru a experimenta cu adevărat patrimoniul cultural, trebuie implicate toate simțurile. Mirosurile și sunetele fac parte integrantă din înțelegerea istoriei.
Mumiile „parfumate”, în viitorul apropiat?
Cercetătorii nu exclud posibilitatea ca, într-o zi, mirosurile mumiilor să fie reconstituite și să fie disponibile pentru public. Poate chiar sub forma unor parfumuri inspirate de aromele antice. „Toată lumea ar dori să miroasă ca egiptenii antici: dulce, lemnos și picant”, glumește Abdelrazek Elnaggar, coautor al studiului. „Ce ne dorim acum este să împărtășim această experiență cu vizitatorii muzeelor. Aceștia să o poată experimenta în expoziție și, poate, să o ducă acasă”.
:format(webp):quality(80)/https://static.scientificamerican.com/dam/m/6206dddcdbd185a4/original/Scent-analyst-in-lab.jpg?m=1741799516.499&w=900)
Emma Paolin, cercetător doctorand la Universitatea din Ljubljana, mirosind la portul olfactiv al unui instrument cromatograf-gaze-spectrometru de masă. Analistul descrie mirosul în termeni de calitate, intensitate și ton hedonistic / Foto: Andrej Kriz, pentru Universitatea din Ljubljana, Facultatea de Chimie și Tehnologie Chimică.