Dezastru agricol în Botoșani. Un fermier pierde 190.000 de euro din cauza unei plante

Într-o perioadă în care agricultura românească se confruntă cu multiple provocări, un fermier din județul Botoșani a fost nevoit să renunțe la cultura sa de sfeclă de zahăr, după ce o ciupercă agresivă i-a distrus recoltele. Neculai Dulceanu, inginer agronom și administrator al unei ferme de 600 de hectare din comuna Hănești, a suferit pierderi uriașe în ultimii doi ani, ajungând la un total de 190.000 de euro.

Cum a distrus o plantă cultura unui fermier din Botoșani

Fermierul cultivase sfeclă de zahăr încă din 2011, fără întrerupere, însă ultimele două campanii agricole i-au adus pierderi colosale. Problemele au început în 2023, când din cauza secetei și temperaturilor extreme, solul a devenit un mediu ideal pentru dezvoltarea ciupercii Macrophomina phaseolina, cunoscută și sub numele de Putregaiul de cărbune. Această boală afectează grav cultura de sfeclă, provocând putrezirea plantelor și compromiterea întregii producții.

În 2024, fermierul a cultivat sfeclă pe 46 de hectare, însă toată suprafața a fost afectată într-o anumită măsură. Din total, doar aproximativ 15 hectare au putut fi recoltate, însă procesul a fost unul extrem de dificil, fiind necesară sortarea manuală a sfeclei pentru a putea livra către fabrică o cantitate minimă necesară pentru obținerea Sprijinului Cuplat Vegetal (SCV).

22:08, 11.03.2025 • ACTUALITATE

Amendă de 15.000 lei pentru un fermier care a împrăștiat gunoi pe un teren agricol. Motivul, disconfortul olfactiv

În ciuda eforturilor depuse, cantitatea recoltată a fost mult sub așteptări, iar costurile de producție și recoltare au fost mult prea mari în comparație cu veniturile obținute.

“Eu am cultivat sfeclă de zahăr din 2011, an de an, fără întrerupere. Dar campaniile 2023 și 2024 ne-au pus capac pentru că am avut atacurile masive Macrophomina phaseolina, o ciupercă ce duce la putrezirea plantelor. În 2024 am avut sfeclă pe 46 de hectare și toate au fost afectate într-o anumită măsură.

Am recoltat într-adevăr undeva la vreo  15 hectare de pe care am cules manual, am sortat manual, ca să pot preda la fabrică cel puțin cantitatea minimă pentru Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) pentru că o condiție obligatorie este să predăm 26,4 tone la hectar”, a declarat inginerul Neculai Dulceanu pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.

Fabrica de procesare a refuzat sfecla afectată

Situația s-a complicat și mai mult odată cu decizia fabricii Agrana de a nu mai prelua sfecla de zahăr de la fermierii afectați de această ciupercă. Astfel, o mare parte din producție a rămas nerecoltată, deoarece efortul de a selecta manual fiecare plantă sănătoasă ar fi fost mult prea mare, atât din punct de vedere fizic, cât și financiar.

Neculai Dulceanu a explicat că, deși a obținut un proces verbal de calamitate prin care i-a fost recunoscută o pierdere de 70% din recoltă, costurile pentru recoltarea și sortarea manuală a sfeclei ar fi fost uriașe. A estimat că ar fi trebuit să investească încă 40.000 de euro doar pentru a recolta ceea ce mai putea fi salvat, însă câștigurile din vânzarea sfeclei ar fi fost de doar 10.000 de euro – o pierdere evidentă care l-a determinat să renunțe complet la această cultură.

Decizia de a renunța la sfeclă și planurile pentru viitor

După doi ani de pierderi masive, Neculai Dulceanu a luat hotărârea fermă de a nu mai cultiva sfeclă de zahăr. El analizează posibilitatea de a înlocui această cultură cu porumb, o plantă mai rezistentă și care nu este afectată de Macrophomina phaseolina. Totuși, trebuie să respecte regulile de rotație a culturilor impuse de normele agricole (GAEC-uri), ceea ce complică procesul de planificare.

Fermierul a subliniat că nu există în prezent niciun tratament eficient împotriva acestei ciuperci și că singurele soluții posibile au fost interzise de Uniunea Europeană. În aceste condiții, consideră că sfecla de zahăr a devenit o cultură imposibil de susținut în zona Moldovei.