Gazprom: Declinul unui gigant energetic după pierderea pieței europene

Când Alexei Miller, CEO-ul Gazprom, inaugura acum 11 ani sediul somptuos al diviziei de export din Sankt Petersburg, el prognoza un viitor prosper bazat pe vânzările de gaze către Europa.

„Europa va avea nevoie tot mai mult de gazul rusesc”, declara el la acea vreme. În realitate, însă, clădirea grandioasă simbolizează acum declinul rapid al Gazprom, după ce pierderea aproape totală a pieței europene în urma sancțiunilor impuse Rusiei pentru războiul din Ucraina a slăbit compania.

În prezent, compania analizează vânzarea palatului şi a altor proprietăți de lux pentru a compensa pierderile financiare uriașe, potrivit Reuters.

Gazprom, afectată sever de sancțiuni și restructurări masive

Gazprom este probabil cea mai afectată companie rusă de sancțiunile internaționale. Deși economia Rusiei a rezistat până acum, în mai multe industrii apar semne de slăbiciune, iar creșterea cheltuielilor militare îngrijorează Kremlinul.

15:38, 13.03.2025 • Sănătate

Europa se așteaptă la o creștere a cazurilor de rujeolă

13:13, 05.03.2025 • ECONOMIE

Europa vs SUA: de la cine a primit Ucraina mai mult ajutor de la începutul războiului pe scară largă

Conform unor surse din interiorul companiei, numărul angajaților la Gazprom Export, divizia responsabilă de vânzările de gaz către Europa timp de peste 50 de ani, a scăzut dramatic la câteva zeci de persoane, de la 600 de angajați în urmă cu cinci ani. Cu aproape niciun client european, activitatea diviziei s-a redus la litigii comerciale cu foști cumpărători din UE.

Mai mult, 1.500 de angajați de la sediul central din Lakhta Center, cel mai înalt zgârie-nori din Europa, urmează să fie concediați. Se estimează că aceasta reprezintă 40% din personalul central al companiei, însă doar o fracțiune din forța totală de muncă de aproape 500.000 de angajați a Gazprom.

Pariul pierdut pe revenirea Europei

Un director al Gazprom a recunoscut că strategia companiei a fost greșită, mizând pe faptul că Europa va reveni rapid la gazul rusesc din cauza costurilor ridicate ale energiei.

În schimb, SUA au devenit cel mai mare exportator de gaze lichefiate (LNG) către Europa, crescând livrările de trei ori din 2021 până acum. În prezent, cota Gazprom pe piața UE a scăzut de la 35% la doar 7%, iar Uniunea Europeană și-a propus să elimine complet dependența de combustibili fosili ruși până în 2027.

În 2023, Gazprom a raportat pierderi nete de 7 miliarde de dolari, primele pierderi anuale din 1999, anul în care Vladimir Putin a venit la putere. În primele nouă luni din 2024, compania a înregistrat noi pierderi, iar în decembrie, acțiunile sale au scăzut la cel mai mic nivel din 2009.

Trump și speranța reluării exporturilor

Întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă a adus un impuls temporar pentru Gazprom, acțiunile sale crescând la 180 de ruble pe fondul speculațiilor că un posibil acord de pace în Ucraina ar putea duce la reluarea exporturilor spre Europa.

Totuși, Germania a reiterat că nu va reveni la gazul rusesc, iar orice tentativă de a redeschide gazoductul Nord Stream 2, care lega Rusia de Germania, este aproape imposibilă, mai ales că infrastructura a fost grav deteriorată, potrivit Financial Times.

Direcția către China – o alternativă limitată

În fața colapsului pieței europene, Gazprom și Kremlinul au încercat să mute exporturile către China, însă perspectivele sunt incerte.

În prezent, singura conductă activă este Power of Siberia, care transportă 38 de miliarde metri cubi (bcm) pe an.

O a doua conductă, Sakhalin-China, cu o capacitate de 10 bcm, va fi finalizată abia în 2027.

Conducta Power of Siberia 2, care ar urma să transporte 50 bcm pe an, este în discuții de peste un deceniu, dar negocierile au stagnat din cauza diferențelor de preț.

Potrivit experților de la Columbia University, până în 2030, veniturile Gazprom din exporturi ar putea scădea cu 55-80% față de 2022, când au atins un record de 165 miliarde de dolari.

Gazprom, un „stat în stat” aflat în declin

Gazprom a fost considerată mult timp coloana vertebrală a economiei ruse, contribuind cândva cu peste 5% la PIB-ul Rusiei. CEO-ul Alexei Miller, un apropiat al lui Putin din anii ’90, conduce compania de 24 de ani.

În ciuda scăderii veniturilor, Kremlinul a impus Gazprom o nouă misiune socială: extinderea infrastructurii de gazificare în interiorul Rusiei, la prețuri reglementate, ceea ce ar putea crește și mai mult presiunea financiară asupra gigantului energetic.

Cu piețele externe închise, venituri în scădere și restructurări masive, Gazprom se află acum într-un declin ireversibil, un contrast puternic față de vremurile în care era cea mai valoroasă companie rusă și un actor dominant pe piața europeană a gazului.