Geția: un nume frumos, dar total nepotrivit – ce alte nume s-ar putea găsi

Denumirea „Geția” este ridicolă pentru că ignoră realitatea istorică și etnogeneza complexă a poporului român. Este o fantezie naționalistă care ignoră peste două milenii de migrații, cuceriri, amestecuri etnice și influențe culturale, reducând istoria unui popor modern la o singură componentă antică, și nici măcar una clar definită.

Câte valuri de popoare migratoare au trecut peste teritoriile locuite de geți?

Din antichitate până în Evul Mediu, peste actualul teritoriu al României s-au perindat nenumărate popoare migratoare, fiecare lăsându-și amprenta genetică, lingvistică și culturală asupra populației autohtone. Printre cele mai importante valuri migratoare se numără:

1. Romanii (106-271 d.Hr.) – Colonizarea Daciei de către Imperiul Roman a dus la romanizarea populației locale, fiind una dintre bazele limbii române.
2. Gepizii (secolele III-VI d.Hr.) – Trib germanic care a dominat regiunea Transilvaniei timp de câteva secole.
3. Goții (secolele III-V d.Hr.) – Alt popor germanic care a trecut prin Dacia în drumul său spre vestul Europei.
4. Hunicii (secolul V d.Hr.) – Imperiul lui Attila a supus multe triburi locale și a schimbat echilibrul de putere în regiune.
5. Avarii (secolele VI-VIII d.Hr.) – O confederație de triburi nomade de origine turcică care a controlat parțial teritoriile românești.
6. Slavii (secolele VI-IX d.Hr.) – Poate cea mai influentă migrație după romanizare, slavii au avut un impact major asupra limbii și culturii românilor.
7. Bulgarii (secolele VII-IX d.Hr.) – Primul Țarat Bulgar s-a extins peste o parte a teritoriului românesc actual și a avut o influență lingvistică și administrativă importantă.
8. Maghiarii (secolele IX-X d.Hr.) – Ajunși în Câmpia Panonică, maghiarii au exercitat o influență majoră asupra Transilvaniei.
9. Cumanii (secolele XI-XIII d.Hr.) – Popor turcic semi-nomad care a dominat Moldova și Muntenia înainte de venirea mongolilor.
10. Mongolii (1241-1242 d.Hr.) – Hoarda de Aur a invadat și devastat regiunea, provocând distrugeri masive.
11. Tătarii (secolele XIII-XVIII d.Hr.) – Deși mongolii au fost înfrânți, urmașii lor, tătarii din Crimeea, au continuat să atace și să domine sud-estul României timp de secole.
12. Imperiul Otoman (secolele XV-XIX d.Hr.) – Stăpânirea indirectă otomană a adus influențe culturale, comerciale și politice semnificative.
13. Austriecii și rușii (secolele XVIII-XIX d.Hr.) – Două imperii care au influențat structura statelor românești și modernizarea regiunii.

14:43, 08.03.2025 • POLITICĂ

Excese de dacopatie. Statul „Geția” al Grupării „Vlad Țepeș”, plagiat după Statul „Dacia”, înființat la Galați

12:03, 06.03.2025 • ACTUALITATE

Ce este Comandamentul „Vlad Ţepeş”, gruparea vizată de dosarul DIICOT, care vrea ieşirea din NATO şi schimbarea numelui ţării în „Geţia”

În ce măsură s-ar mai putea crede că România de azi este locuită de geți?

Foarte puțin, aproape deloc. Sigur, se poate spune că undeva, în amestecul genetic al românilor, există și o componentă geto-dacă, dar aceasta este doar o piesă dintr-un puzzle mult mai mare. Populația din Dacia romană a fost profund influențată de colonizarea romană, apoi de valurile migratoare care au urmat.

Mai mult, românii sunt urmașii unui proces de sinteză etnică ce s-a întins pe mai bine de 2000 de ani. Romanizarea geților, influențele slave și maghiare, amestecul cu popoarele migratoare, și dezvoltarea statelor medievale românești au dus la formarea unei identități distincte.

Denumirea „Geția” este, așadar, o ficțiune istorică care ignoră realitatea etnogenezei românilor. Este o încercare disperată de a rescrie istoria printr-un filtru romantic, eliminând influențele externe și concentrându-se pe o glorie antică care, de fapt, nu mai există. România nu este un stat getic, ci un stat format printr-un proces complex de metisaj etnic și cultural.

Și totuși… am putea găsi un nume mai bun?

Dacă ar fi să creăm un nume care să reflecte toate popoarele care au influențat etnogeneza românilor, ar trebui să combinăm elemente din fiecare cultură importantă care și-a pus amprenta asupra teritoriului actual al României. Așa că hai să încercăm un experiment lingvistic și istoric!

Elemente de luat în calcul:

1. Dacii/Getii → „Daco” sau „Geto”
2. Romanii → „Roma” sau „Valach” (derivat din latinescul „Vlach” folosit pentru popoarele romanizate)
3. Slavii → „Slavo” sau „Morava” (pentru influența slavă timpurie)
4. Gepizii → „Gepi”
5. Goții → „Goth”
6. Hunicii → „Huni”
7. Avarii → „Avar”
8. Bulgarii → „Bolg”
9. Maghiarii → „Magy”
10. Cumanii → „Kuman”
11. Mongolii/Tătarii → „Tatar”
12. Otomanii → „Osman”
13. Austriecii și Rușii → „Habs” (de la Habsburgi) și „Rus”

Propuneri de nume alternative pentru România, dacă ar trebui să reflecte etnogeneza sa reală:

1. Dacoromavoslavonia – un mix latinizat care reflectă dacii, romanii și slavo-bulgarii
2. Valachoslavomagyaristan – o combinație care subliniază influențele latine, slave și maghiare
3. Gepidodacovalachia – un tribut vechilor locuitori germanici și romani ai regiunii
4. Cumantatara – dacă am vrea să ne amintim de secolele de influență cumană și tătară
5. Daco-Osmagorusia – o nebunie istorică care combină daco-romanii, otomanii, maghiarii și rușii

Varianta finală „realistă” (dar absurdă)

Dacă ar fi să găsim un echilibru între toate influențele și să facem un nume care să „sune” ca un adevărat melting pot istoric, țara noastră s-ar putea chema „Dacovalachoslavoromania”, o struțo-cămilă lingvistică menită să mulțumească toate popoarele care au trecut pe aici.

Dar, sincer, sună ca o țară inventată de Tolkien. ?

Deci, până la urmă, „România” rămâne un nume destul de decent, având în vedere haosul istoric care a dus la formarea poporului nostru!