Cronica săptămânii internaționale. Lumea nu doarme: de la jocul de-a pacea până la scandalul de corupție din PE

Cronica săptămânii internaționale: Putin refuză armistițiul și pune condiții pentru pace/Statele Unite trimit din nou în Ucraina bombe de mare precizie/UE introduce taxe vamale pentru toate produsele agricole din Rusia și Belarus/Un nou scandal de corupţie în Parlamentul European.

Vladimir Putin refuză armistițiul și pune condiții pentru pace

Liderul rus, Vladimir Putin, a declarat joi, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko, că „există nuanțe” pentru a se ajunge la un armistițiu, dar a pus condiții pentru „pace”, relatează Meduza și The Moscow Times.

Liderul de la Kremlin a prezentat apoi o serie de „nuanțe” legate de armistițiu, asta deși secretarul de stat american Marco Rubio l-a atenționat să nu prezinte „condiții prealabile”.

20:46, 14.03.2025 • Internațional

Putin cere predarea trupelor ucrainene, Kievul respinge acuzațiile de încercuire: „Li se va garanta viața”

08:25, 14.03.2025 • Internațional

„Răspunsul” la armistițiul lui Trump: Putin și Lukașenko amenință NATO cu represalii militare și escaladare nucleară

Putin a susținut în mod fals că trupele sale avansează acum în Ucraina – or, trupele sale sunt în retragere în Torețk și stau pe loc în sectorul de luptă Pokrovsk –, a insinuat că Ucraina va folosi armistițiul ca „răgaz” pentru reînarmare și a anticipat deja că va încălca armistițiul.

Rusia ameninţă că va răspunde „prin toate mijloacele”, dacă NATO sau UE trimit trupe în Ucraina

Moscova a reamintit joi, 13 martie, faptul că nu va rămâne indiferentă în cazul în care NATO sau UE ar trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, ci va răspunde „prin toate mijloacele”.

„Desfășurarea unor unități ale forțelor armate ale altor state în Ucraina, indiferent sub ce steag ar fi, este absolut inacceptabilă pentru țara noastră”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Rusia a transmis deja de mai multe ori că se opune desfășurării pe teritoriul ucrainean a unor trupe din țări NATO sau UE aliate ale Ucrainei și care ar dori astfel să ofere acesteia o formă de garanție de securitate. Acum este însă prima dată când Moscova avertizează că va considera o asemenea desfășurare ca fiind echivalentul unei agresiuni militare, notează Agerpres.

 Statele Unite trimit din nou în Ucraina bombe glisante de mare precizie

Statele Unite intenționează să reia livrările către Ucraina de bombe de înaltă precizie GLSDB (Ground-Launched Small Diameter Bomb), modernizate pentru a contracara mijloacele rusești de război electronic, informează ziarul rusesc Pravda, citând două surse Reuters.

Sursele publicației amintite afirmă că revenirea GLSDB pe câmpul de luptă ar putea avea loc în următoarele zile, deoarece stocurile acestora se află deja în Europa.

Ultima dată când militarii ucraineni au utilizat aceste bombe a fost în urmă cu câteva luni. Primele GLSDB pe care Ucraina le-a primit anterior s-au dovedit vulnerabile la sistemele rusești de război electronic, ceea ce le-a împiedicat să lovească eficient țintele. Din acest motiv, în ultimele săptămâni au fost făcute 19 teste de lansare a versiunilor modernizate, menite să le îmbunătățească rezistența la bruiaj.

Preşedintele Belarusului respinge ideea intrării ţării sale în componenţa Federaţiei Ruse

Belarusul nu va intra în viitorul apropiat în componenţa Federaţiei Ruse, a declarat vineri, la Moscova, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko într-un discurs susţinut în Consiliul Federaţiei, dar a pledat pentru o aprofundare a cooperării în cadrul Uniunii statale Rusia-Belarus.

Aleksandr Lukaşenko a subliniat că, în ultimii 25 de ani, volumul nominal al PIB-ului Belarusului a crescut de şase ori, iar cel al Rusiei, de zece ori, scrie Agerpres.

În discursul său, el i-a asigurat pe senatorii ruşi că Minsk şi Moscova împărtăşesc „misiunea istorică” de a face din integrarea belaruso-rusă un proces „ireversibil”, notează EFE.

Publicaţia rusă independentă Meduza relata la începutul lunii ianuarie, citând surse apropiate Kremlinului, că Vladimir Putin ar putea reveni asupra planurilor de absorbţie oficială a Belarusului, odată ce războiul împotriva Ucrainei se va fi încheiat.

Președintele Poloniei îndeamnă SUA să mute focoasele nucleare pe teritoriul polonez

Președintele Poloniei a făcut apel la SUA să transfere arme nucleare pe teritoriul polonez, ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni rusești, o solicitare care va fi probabil percepută ca fiind extrem de provocatoare la Moscova.

Andrzej Duda a declarat că este „evident” că președintele Donald Trump ar putea redistribui în Polonia focoasele nucleare americane stocate în Europa de Vest sau în SUA, o propunere pe care președintele polonez a declarat că a discutat-o recent cu Keith Kellogg, trimisul special al SUA pentru Ucraina.
Duda speră să relanseze un proiect de partajare nucleară pe care l-a prezentat fără succes administrației fostului președinte Joe Biden în 2022. Regimul comunist polonez a găzduit focoase nucleare sovietice în timpul Războiului Rece, dar stocarea unor astfel de arme din nou aproape de frontierele Rusiei – de data aceasta sub controlul SUA – ar fi considerată o amenințare gravă de către Kremlin.

Trump s-a întâlnit cu Mark Rutte la Casa Albă

Donald Trump l-a primit joi, 13 martie, la Casa Albă pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, după ce a cerut Europei să-și intensifice resursele de apărare.

Cei doi au discutat despre ceea ce se întâmplă cu privire la Ucraina și Rusia. Donald Trump a subliniat că, „în acest moment, avem oameni care vorbesc în Rusia” și care sunt „în discuții serioase”.

Trump a fost întrebat, de asemenea, despre NATO și l-a lăudat pe Rutte pentru că a impulsionat alianța. „NATO se dezvoltă prin acest om. (…) Vrem să punem capăt războiului, iar el își face treaba. El știe doar cum să facă o treabă bună. De aceea am luptat pentru ca el să obțină acest post, pentru că ei au avut alți candidați care, vă spun eu, nu ar fi făcut o treabă foarte bună”, a spus Trump, potrivit The Guardian.

Președintele american a repetat afirmația potrivit căreia SUA cheltuie prea mult, chiar dacă „suntem de cealaltă parte a oceanului”, dar a adăugat că noul acord privind mineralele cu Ucraina „ne va aduce ceva înapoi, mult înapoi”.

În replică, Rutte spune că europenii „se angajează la cheltuieli de apărare mult mai mari”, dar afirmă că „trebuie să facem mai mult”, inclusiv în ceea ce privește „producerea mai multor arme”.

UE introduce taxe vamale pentru toate produsele agricole din Rusia și Belarus

Statele membre ale Uniunii Europene au decis să impună taxe vamale pentru toate produsele agricole și unele îngrășăminte importate din Rusia și Belarus, într-un efort de a reduce veniturile Moscovei.

Consiliul UE a aprobat vineri o propunere care prevede taxarea tuturor produselor agricole din Rusia și Belarus care în prezent nu sunt supuse unor astfel de tarife, cu scopul de a reduce veniturile Moscovei. Măsura se aplică și unor tipuri de îngrășăminte rusești, conform Agerpres.

Propunerea urmează să fie negociată cu Parlamentul European, iar după adoptarea textului final, noile taxe vor intra în vigoare. Astfel, toate importurile agricole din Rusia vor fi taxate, afectând aproximativ 15% din produsele agricole rusești care până acum intrau pe piața europeană fără taxe suplimentare.

În paralel, UE menține scutirea de taxe vamale pentru produsele agricole din Ucraina, măsură care a generat nemulțumirea fermierilor europeni. Aceștia au protestat anul trecut, acuzând că importurile din Ucraina sunt vândute la prețuri sub costurile de producție, ceea ce afectează competitivitatea fermelor europene.

O altă modificare importantă vizează importurile de îngrășăminte pe bază de nitrogen din Rusia, care în 2023 au reprezentat peste 25% din totalul importurilor UE pentru acest produs.

Un nou scandal de corupţie în Parlamentul European

Percheziții au avut loc joi dimineața la 20 de adrese din Belgia și la una din Portugalia, iar mai multe persoane au fost reținute pentru interogări în cadrul unei anchete cu privire la practici de corupție mascate sub lobby comercial implicând, din 2021 încoace, grupul chinez de telecomunicații Huawei și Parlamentul European, a anunțat Parchetul federal belgian, potrivit AFP.

Scandalul a fost dezvăluit de publicația de investigații Follow the Money și ziarele belgiene Le Soir și Knack, potrivit cărora procurorii cercetează asupra unor practici de corupție în cadrul unor activități de lobby întreprinse de Huawei pe lângă Parlamentul European.

Două persoane care lucrează în clădirea principalului birou de lobby al Huawei din Bruxelles au declarat pentru Politico că au văzut ofiţeri de poliţie intrând în birou joi dimineaţa şi că erau încă în incintă la prânz.

Preşedintele Poloniei, despre decizia CCR privindu-l pe Călin Georgescu: „Este foarte îngrijorător şi nu îndeplineşte standardele democratice europene”

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, acuză Comisia Europeană de părtinire politică și critică excluderea lui Călin Georgescu din alegerile din România.

El mai spune că Polonia se confruntă cu o criză constituțională gravă.

„Nu există nicio îndoială că în prezent avem de-a face cu o criză constituţională foarte gravă în Polonia”, a spus Duda, care este în conflict cu guvernul premierului Donald Tusk. „Ceea ce s-a întâmplat în România este foarte îngrijorător şi nu îndeplineşte standardele democratice europene”, a declarat Andrzej Duda, citat de Financial Times (FT) şi de news.ro.

Curtea georgiană l-a condamnat pe fostul președinte Mihail Saakașvili la încă nouă ani de închisoare

Fostul președinte al Georgiei Mihail Saakașvili a fost condamnat miercuri la încă 9 ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de delapidare.

Fostul lider de stat este acuzat într-un dosar privind deturnarea a peste 3,2 milioane de dolari. De asemenea, i-a fost interzis pentru o perioadă de 3 ani să ocupe funcții în serviciul public, transmite presa georgiană.

Alături de Saakașvili, este acuzat și fostul șef al Serviciului Special de Protecție a Statului, Teimuraz Janashia, care va plăti o amendă de 300.000 de lari.

Saakașvili, care a fost președinte între 2004 și 2013, a fost încarcerat pentru 6 ani pentru abuz de putere după ce s-a întors în Georgia în 2021, după o perioadă petrecută în străinătate. A petrecut o mare parte din această pedeapsă într-un spital penitenciar.

Ungaria nu mai primește petrol din Rusia, după atacul cu drone

Ungaria nu mai primește petrol prin conducta „Drujba” după ce un atac masiv cu drone asupra Rusiei a avariat infrastructura de transport a petrolului. Anunțul a fost făcut de ministrul ungar de Externe, Peter Szijjártó, care a fost informat despre situație de vicepremierul rus, Aleksandr Novak.

„Livrările de petrol către Ungaria au fost suspendate deoarece o dronă ucraineană a atacat una dintre stațiile de măsurare ale conductei”, a declarat Szijjártó, citat de The Moscow Times. Oficialul ungar a subliniat că reparațiile sunt deja în desfășurare, iar tranzitul ar putea fi reluat în cursul serii, „dacă nu se întâmplă nimic extraordinar”.

Conducta „Drujba” este una dintre principalele surse de aprovizionare cu petrol pentru Ungaria, Slovacia și Cehia, țări care beneficiază de o excepție de la sancțiunile impuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei.

Potrivit datelor oficiale, în ianuarie 2025, Rusia a furnizat Ungariei petrol în valoare de 182 de milioane de euro prin această conductă. De asemenea, Slovacia a primit petrol rusesc în valoare de 141 de milioane de euro, în timp ce Cehia nu mai beneficiază de livrări din cauza unor probleme de plată.

Armenia și Azerbaidjanul, la un pas de un tratat de pace istoric

Armenia și Azerbaidjanul au ajuns la un acord asupra termenilor unui tratat de pace care ar putea pune capăt unui conflict de decenii. Deși tratatul este aproape finalizat, Azerbaidjanul a impus câteva cerințe suplimentare înainte ca acesta să fie semnat oficial.

Ministrul de Externe azer, Jeyhun Bayramov, a declarat că, pentru finalizarea tratatului, Armenia trebuie să își modifice Constituția și să elimine orice pretenții la adresa integrității teritoriale și suveranității Azerbaidjanului. O astfel de schimbare constituțională necesită organizarea unui referendum, un proces ce ar putea dura luni la rând, scrie Politico.

Ultimele condiții impuse de Azerbaidjan

Azerbaidjanul solicită și dizolvarea Grupului Minsk, o inițiativă internațională creată în 1992 sub egida OSCE pentru a media conflictul din Nagorno-Karabah. Această cerință reflectă poziția Azerbaidjanului că structura de mediere nu mai este necesară, după preluarea controlului asupra regiunii în septembrie 2023.

Italia, Spania și România sprijină planul Franței pentru salvarea industriei chimice a UE

Un „act privind substanțele chimice critice” ar putea proteja producția de „substanțe esențiale” în Europa.

Șapte state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Italia și Spania, au anunțat sprijinul lor pentru propunerea Franței privind un „act privind substanțele chimice critice”, destinat protejării sectorului chimic european. Această inițiativă vizează asigurarea autosuficienței UE în producția de substanțe esențiale pentru diverse industrii, de la îngrășăminte la materiale plastice, conform Politico.

Propunerea, susținută și de Cehia, Ungaria, Țările de Jos, România și Slovacia, urmărește să stabilească reguli similare cu cele deja existente pentru materiile prime critice și medicamentele esențiale. În schimb, Germania, cel mai mare producător chimic al Europei, nu s-a alăturat inițiativei.

Substanțele esențiale pentru viitorul industriei europene

Propunerea franceză include identificarea a aproximativ 15 compuși chimici strategici, care trebuie protejați pentru a evita dependența de importuri. Printre acestea se numără fenolul și stirenul, esențiale în producția farmaceutică, adezivi, materiale plastice și detergenți. La lista inițială au fost adăugate recent alte „substanțe strategice”, cum ar fi toluenul și xilenul.

Surse: Libertatea, Puterea, Agerpres, Adevărul