De ce a fost exclus Călin Georgescu din cursa pentru Cotroceni – motivele deciziei CCR

Pe 11 martie 2025, Curtea Constituțională a României a emis Hotărârea nr.7, o decizie de importanță crucială în contextul contestațiilor formulate împotriva deciziei Biroului Electoral Central (BEC) nr.18D din 9 martie 2025. Această decizie a respins înregistrarea candidaturii independente a lui Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României, generând un val de reacții și întrebări în rândul opiniei publice.

În cadrul acestei hotărâri, Curtea a confirmat că a fost „legal sesizată și este competentă” să analizeze contestațiile, conform prevederilor constituționale și legislative. Astfel, Curtea a invocat prevederile articolului 146 lit.f) din Constituție și articolele 37 și 38 din Legea nr.47/1992, subliniind că „curtea trebuie să soluționeze contestațiile formulate” în contextul alegerilor prezidențiale.

15:15 • ACTUALITATE

Marian Enache: Curtea Constituțională nu e ușor de influențat, nici cu presiuni, nici cu sugestii

11:03 • ALEGERI

Augustin Zegrean arată de ce George Simion ar putea să fie eliminat din cursa pentru alegerile prezidențiale

Călin Georgescu a argumentat că îndeplinește toate condițiile legale pentru a se prezenta ca și candidat. Conform articolului 37 din Constituție, „au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot”, inclusiv cei care nu au fost condamnați definitiv pentru infracțiuni săvârșite cu intenție. În acest sens, Curtea a reamintit că, la data depunerii candidaturii, trebuie respectate condițiile prevăzute la art.37 din Constituția României”, inclusiv faptul că candidatul trebuie să aibă cel puțin 35 de ani și să fie cetățean român cu domiciliul în țară.

Un alt aspect important al hotărârii este referința la normele de formă necesare pentru candidatură. Articolul 27 alin.(2) din Legea nr.370/2004 stipulează că propunerile pentru candidatură „se fac în scris” și trebuie să fie însoțite de o serie de documente, inclusiv declarația de acceptare a candidaturii, declarația de avere și lista susținătorilor, care „nu poate fi mai mică de 200.000 de alegători”. Aceste cerințe sunt esențiale pentru a asigura transparența și legalitatea procesului electoral.

Curtea a subliniat că este esențial ca „toți candidații să îndeplinească condițiile de formă și de fond prevăzute de lege”, referindu-se la Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024, care a stabilit clar aceste principii. În acest context, Curtea a notat că „nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate”, reafirmând importanța respectării normelor constituționale.

Un alt punct crucial abordat de Curte a fost scandalul electoral din 2024, care a dus la anularea întregului proces electoral. Curtea a constatat că „procesul electoral desfășurat în perioada septembrie–decembrie 2024 a fost viciat de multiple neregularități” și a afectat „caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni”. Aceste nereguli au dus la concluzia că statul român are „responsabilitatea pozitivă de a preveni orice interferență nejustificată în procesul electoral.”

În concluzie, Hotărârea nr.7 a Curții Constituționale nu doar că evidențiază complexitatea legislației electorale din România, dar și provocările cu care se confruntă democrația românească în acest moment. Este un semnal către autorități și cetățeni deopotrivă, subliniind importanța respectării normelor legale pentru asigurarea unui proces electoral corect și echitabil.