„Legea fugarilor” a fost promulgată. Sustragerea de la pedeapsă devine evadare, urmează pedepse mai dure

Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat vineri legea fugarilor, menită să combată fenomenul tot mai frecvent al fugii de la executarea pedepselor privative de libertate. Conform noilor reglementări, persoanele condamnate care nu se prezintă la sediul Poliției pentru a-și ispăși pedeapsa în termen de șapte zile vor fi considerate evadate, fiind pasibile de pedepse suplimentare.

Legea fugarilor. Fuga de la executarea pedepsei, asimilată evadării

Legea fugarilor adoptată transformă refuzul unui condamnat de a se preda autorităților într-o infracțiune similară cu evadarea clasică din detenție. Astfel, orice persoană condamnată la închisoare sau detenție pe viață trebuie să se prezinte la Poliție în termen de șapte zile de la momentul definitivării sentinței. În caz contrar, va fi considerată evadată și va primi o pedeapsă suplimentară.

Aceasta nu este singura schimbare majoră adusă legislației. Actul normativ definește mai multe situații care vor fi considerate evadare:

• Neprezentarea la locul de detenție după expirarea unei perioade legale de libertate;
• Părăsirea fără autorizare a unui loc de muncă aflat în afara penitenciarului;
• Încălcarea restricțiilor impuse în cazul arestului la domiciliu, inclusiv nerespectarea itinerariului permis.

Potrivit noii legi, pedeapsa pentru evadare variază între 6 luni și 3 ani de închisoare. Dacă evadarea este comisă prin utilizarea violenței sau a armelor, pedeapsa poate ajunge la 5 ani, fiind însoțită și de interzicerea unor drepturi. Mai mult, sancțiunea pentru evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată, ceea ce înseamnă că fugarul va petrece mai mult timp în detenție decât ar fi făcut inițial.

„Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerariului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii.

Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnată la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei”, prevede legea.

„Legea fugarilor” a fost aprobată de Camera Deputaților în noiembrie 2023, dar parcursul său legislativ nu a fost lipsit de controverse. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a contestat la Curtea Constituțională prevederile actului normativ, considerând că acestea ar putea încălca anumite drepturi fundamentale.

Cu toate acestea, după mai multe amânări, în octombrie 2024, Curtea Constituțională a decis că legea este constituțională, eliminând astfel ultimul obstacol în calea aplicării acesteia.