Floarea nu se mănâncă, dar consumul de flori reflectă nivelul de civilizație!

Producătorii români de flori solicită autorităților un ajutor financiar pentru a evita falimentul. Ei invocă dificultățile majore cu care se confruntă din cauza importurilor masive de flori la prețuri de dumping, mult sub costurile lor de producție, din țări în care totul se subvenționează, de la producție până la desfacere.

La nivelul anului 2023, suprafața cultivată în România cu flori și plante ornamentale a fost de 313 hectare, conform datelor INS, iar producția totală de 72,6 milioane de fire. Din datele transmise pentru perioada 2018 – 2023 se constată că vârful a fost atins în 2018, când, de pe o suprafață aproape similară – 312 hectare – s-au obținut 112,17 milioane de fire. Și în anul 2021 s-au obținut de pe 345 hectare – peste 100 de milioane de fire.

Doar 30% din florile vândute în România sunt cultivate în țară

Cultivatorii români de flori asigură aproximativ 30% din consumul intern, producând la nivel național sute de specii și soiuri ‘toate florile care există pe acest pământ’, restul de 70% provenind din importuri.

România a importat anul trecut peste 15.914 tone de flori și boboci de flori, tăiate pentru buchete și ornamente, proaspete sau uscate, în valoare de 106,83 milioane de euro, în creștere față de 2023, când importurile au totalizat 13.478 tone, iar valoarea a depășit 84,641 milioane de euro, arată datele provizorii furnizate de INS.

Deși exporturile de flori s-au dublat anul trecut, de la 153,5 tone în 2023, în valoare de 679.160 euro, la 301,7 tone în 2024, valorând 1,462 milioane de euro, deficitul înregistrat în comerțul internațional cu flori tăiate a depășit anul trecut 105,37 milioane de euro.

Anul trecut s-au importat peste 84,6 milioane de fire de trandafiri tăiați și boboci de trandafiri, adică 5.065 de tone, în valoare de 34,2 milioane de euro, aproape 98% din cantitate provenind din Olanda.

De asemenea, importurile de garoafe și boboci de garoafe au totalizat 32,1 milioane de fire (peste 1.005 tone), valoarea acestora fiind de 2,84 milioane de euro, iar furnizorii au fost Olanda, Turcia și Bulgaria.

În ceea ce privește orhideele, cantitatea importată a depășit anul trecut 1,08 milioane de fire (188,8 tone), pentru care s-au cheltuit aproape 1,7 milioane de euro, țările de import fiind Olanda, Thailanda și Ecuador, iar importurile de crizanteme au totalizat anul trecut 15,3 milioane de fire (1.177 de tone), în valoare de 7,98 milioane de euro. Olanda a fost principalul furnizor de crizanteme cu 98,7% din cantitate.

Florile – în topul clasamentului produselor agricole deficitare

„Niciodată nu vom putea să acoperim în întregime consumul intern, nu avem cum pe propriile puteri, dar acoperim undeva la 30%, restul vine din import. Producem lalele, zambile, diverse specii la ghivece – primule, cyclamen, kalanchoe, mușcate – o gamă largă de soiuri. Acum se pregătesc culturile de mușcată, de garofiță chinezească. Vor veni alte serii de lalele și narcise. Pot spune că toate florile care există pe acest pământ sunt cultivate și de producătorii români. Cred că avem sute de specii și soiuri”, a spus Ion Călin, președintele Asociației Producătorilor de Flori Muntenia. Organizația a fost înființată în anul 2019 și este unica asociație de profil din România. În prezent se apropie de 1.000 de membri din toată țară, în condițiile în care în România sunt în jur de 3.000 de producători de flori.

Președintele acestei asociații, Ion Călin, susține că floricultura românească nu a fost niciodată susținută financiar așa cum sunt multe dintre ramurile agricole, deși există investiții și interes din partea tinerilor pentru acest sector, iar potențialul este insuficient exploatat din toate punctele de vedere.

„Din păcate avem mari probleme în sector. Floricultura este un sector necunoscut, neexploatat din toate punctele de vedere. Aș puncta ceea ce ne doare pe noi cel mai mult: susținerea floriculturii românești, care până la această dată este zero. Zero lei, zero eurocenți. La nivelul anilor 2010-2019, floricultura era într-un deficit de 400 de milioane de euro, iar pentru perioada aceasta mi-e și frică să mai solicit date de la Institutul Național de Statistică (INS). Florile fac parte din primele cinci produse agricole în deficit de balanță economică. În 2023, s-au important flori de 84.641.000 euro. Pe baza acestor date de la INS, am solicitat Ministerului Agriculturii un ajutor de minimis, care este mai mult decât necesar, pentru că dacă nu vom fi susținuți – am o vorbă pe care o tot repet – cât o să mai apelăm la pensiile părinților și alocațiile copiilor ca să putem achiziționa materialul săditor sau inputurile? Nu am cerut o sumă anume, doar să ne dea un ajutor, atât cât poate suporta bugetul”, a declarat Ion Călin.

„Cu floarea ne naștem, cu floarea ne bucurăm și cu floarea ne ducem fiecare”

Ion Călin a povestit că, la începuturile înființării asociației, în anii 2019 – 2020, au fost voci la Ministerul Agriculturii care spuneau că „floarea nu se mănâncă”, când se vorbea despre sprijin financiar pentru sector. „Această sintagmă m-a consumat foarte tare. Dar vă spun că avem și flori, panseluțe de exemplu, care se mănâncă. Pe de altă parte, nu o să uit niciodată faptul că la o întâlnire cu președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) ”Gheorghe Ionescu-Șișești”, Valeriu Tabără, când mă tot văitam de răspunsul celor de la minister, acesta a replicat: „Consumul de flori al unei țări indică nivelul de civilizație al acelei țări’. Într-adevăr, cu floarea ne naștem, cu floarea ne bucurăm și cu floarea ne ducem fiecare. Acestea sunt realitățile”, a susținut floricultorul.

„Nu înțeleg de ce statul nu face ceva pentru țăranul român. Vă dau exemplul colegilor noștri din programul Tomata. Susținem financiar programul, dar în nicio piață agroalimentară n-o să vedeți decât 2 – 3%, maximum 5% producători. Pai, de ce se mai numește piață agroalimentară? Noi nu avem desfacere. Sunt mai mulți comercianți în piețele agroalimentare. Ni se spune: ”desfacerea să v-o asigurați că e problema dumneavoastră”. Cred că ar fi mult mai bine dacă am avea în fiecare piață din România un sector de flori bine delimitat pentru producătorii de flori. Toți trebuie să trăim”, a explicat acesta.

Victorie! Floricultura inclusă în PNS

„Am reușit să includem florile în Planul Strategic 2023-2027 și cu mândrie spun acest lucru, pentru că florile niciodată nu au fost cuprinse într-un Plan Național Strategic. Din păcate, fondurile alocate sunt insuficiente, iar condiționările de neatins. Suntem la DR-18 care privește direct floricultura. Avem alocate 5 milioane de euro pentru proiecte de 100.000 de euro, iar din calculul nostru doar 50 de colegi ar putea beneficia de această măsură. De asemenea, în situația în care suntem noi acum, fără susținere și la limita supraviețuirii ca și breaslă în agricultura românească, trebuie să avem și o cofinanțare de 35% din 100.000 euro. Cu toate acestea am avut o surpriză plăcută că am fost introduși și la DR-14 – Investiții în ferme de mici dimensiunii și ne încadrăm cu tinerii până în 40 de ani și la măsura DR-30 – Instalarea tinerilor fermieri. S-au făcut pași în această direcție, dar încă suntem doar la stadiul de documentație”, a mai arătat Ion Călin.