Administrațiile locale, în pragul colapsului financiar: proiecte europene blocate, fonduri pierdute, penalități uriașe DOCUMENT

Zeci de miliarde de lei riscă să se piardă în haosul birocratic și lipsa acută de resurse din bugetele locale. Un document oficial consultat de redacția noastră dezvăluie o realitate alarmantă: unitățile administrativ-teritoriale din România sunt pe cale să se prăbușească sub greutatea proiectelor europene nefinalizate și a datoriilor aferente acestora.

Fondurile europene se transformă în povară

Perioada de eligibilitate a cheltuielilor aferente proiectelor finanțate prin fonduri europene nerambursabile (2014–2020) s-a încheiat la 31 decembrie 2023. În lipsa unei finalizări complete și funcționale a acestor investiții, sumele cheltuite ulterior devin neeligibile. Cu alte cuvinte, administrațiile locale trebuie să suporte din bugetele proprii continuarea acestor proiecte – bani pe care nu îi au.

Mai grav, dacă până la 31 decembrie 2025 proiectele nu sunt complet operaționalizate, autoritățile de management pot decide încetarea contractelor de finanțare și obligarea beneficiarilor la returnarea fondurilor europene, a cofinanțării de la bugetul de stat, plus dobânzi și penalități.

Deficit colosal de finanțare

Potrivit unei analize recente a Ministerului Dezvoltării, administrațiile publice locale derulează în prezent 14.351 de proiecte, în valoare totală de 234 miliarde de lei. Pentru aceste proiecte, autoritățile trebuie să asigure:

• Cofinanțare: 20,4 miliarde de lei

• Cheltuieli neeligibile: 30,4 miliarde de lei

Însă în realitate, capacitatea financiară locală este cu mult sub necesar. Deficitul cumulat de finanțare – reprezentând cheltuielile neeligibile și cofinanțările pe care bugetele locale nu le pot acoperi – este estimat la 30,6 miliarde de lei. Din această sumă, 17,2 miliarde de lei sunt necesare exclusiv pentru finalizarea proiectelor din fonduri europene și din PNRR.

Etapizarea salvează parțial, dar cu costuri mari

Proiectele considerate „etapizate” – adică implementate în două faze – necesită suplimentar disponibilități financiare pentru etapa a doua, care nu este eligibilă pentru finanțare europeană. Astfel, sarcina acoperirii cheltuielilor revine tot bugetelor locale, deja sufocate.

Un blocaj generalizat

În esență, administrațiile locale se confruntă cu un blocaj: lipsa fondurilor proprii le lasă în imposibilitatea de a continua investițiile, iar întreruperea acestora riscă să transforme finanțările europene într-o pierdere pură.

Este o situație în care fondurile externe, menite să dezvolte comunitățile, devin paradoxal un pericol financiar pentru aceleași comunități. Dacă nu sunt găsite soluții rapide – fie prin realocări bugetare, fie prin sprijin guvernamental – România riscă să piardă miliarde și să-și compromită infrastructura publică pentru o generație întreagă.

Ce e de făcut?

Ministerul Dezvoltării a elaborat un proiect de act normativ prin care pune la punct un mecanism de acordare a împrumuturilor prevăzute în proiectul de act normativ soluționează unele probleme urgente ale autorităților administrației publice locale, ținând cont de faptul că, în prezent, sunt încă în implementare proiecte cu finanțare nerambursabilă din perioada de programare 2014-2020, ce trebuiau finalizate până la 31 decembrie 2023, dar care, din diferite motive au fost declarate ca fiind nefinalizate, nefuncționale sau au fost etapizate la atingerea termenului de eligibilitate a perioadei de programare bugetară 2014-2020 dar și proiecte finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cheltuielile acestora fiind influențate de conjunctura economică defavorabilă, iar în contextul actual, veniturile la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale au fost afectate semnificativ faţă de anul precedent.

Totodată, unele dintre unitățile administrativ-teritoriale au dificultăți în gestionarea creditelor aflate în derulare, unele derulând în paralel atât credite contractate de la sectorul bancar cât și credite contractate de la Trezoreria Statului acordate din venituri din privatizare, acestea suprapunându-se și cu asigurarea necesarului de cofinanțare pentru derulrea proiectelor cu finanțare europeană.

La 31.12.2024 se înregistra un sold al împrumuturilor acordate de către Trezoreria Statului de aproximativ 2,6 miliarde lei, pentru un număr de 902 unități administrativ-teritoriale.

Astfel, prin similitudine cu instituțiile de credit care pot acorda facilități de refinanțare, pentru a veni în sprijinul unităților administrativ-teritoriale care întâmpină provocări în derularea creditelor existente, prin mecanismul propus, se creează atât posibilitatea contractării unor noi împrumuturi pentru asigurarea finanţării cheltuielilor neeligibile, a prefinanţării şi/sau cofinanţării acestora cât și posibilitatea refinanțării datoriei publice locale ce decurge din împrumuturile contractate din venituri din privatizare, împrumuturile putând beneficia și de o perioadă de grație de 12 luni pentru principal, rambursarea acestora putându-se efectua între 1 – 10 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate.

Propunerile prezentului proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului au în vedere solicitările venite de la structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, care au propus elaborarea unui act normativ care să ofere sprijin unităților administrativ-teritoriale care se confruntă cu greutăți în gestionarea creditelor existente, pentru a evita intrarea acestora în incapacitate de plată.