Plafonarea prețurilor la energie: greșeli, vulnerabilități și măsuri necesare, explicate de Bogdan Chirițoiu, șeful Consiliului Concurenței
Într-un interviu exclusiv acordat publicației PUTEREA, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a vorbit despre măsurile de plafonare a prețurilor la energie, despre impactul acestora asupra economiei și despre modul în care autoritățile ar trebui să abordeze problemele legate de piața de energie în contextul crizei energetice.
Chirițoiu a adus în discuție aspecte importante privind echilibrul între protecția consumatorilor și sprijinul acordat industriei, explicând de ce nu a fost întotdeauna favorabil plafonării și ce lecții pot fi învățate din această politică.
Plafonarea: măsură necesară, dar cu ajustări necesare
„La începutul crizei energetice, plafonarea prețurilor a fost o măsură necesară. Prețurile la energie au explodat și am considerat că trebuia să intervenim pentru a proteja cetățenii”, a explicat Chirițoiu. Totuși, el a subliniat că nu a fost niciodată un mare susținător al plafonării, considerând că această măsură a beneficiat și o parte din persoanele care nu aveau neapărat nevoie de sprijin, cum ar fi el însuși și alții cu venituri mai mari. „Cred că ar fi fost mai bine să țintim mai bine sprijinul pentru cei cu venituri mai mici și să lăsăm sectorul industrial, în special pe marii consumatori, să beneficieze de un ajutor mai consistent. Problemele economice majore nu vin din partea celor care consumă puțină energie, ci din partea celor care consumă mult”, a adăugat președintele Consiliului Concurenței.
Chirițoiu a făcut referire la faptul că marii consumatori industriali sunt cei care au cea mai mare vulnerabilitate în fața creșterii prețurilor, având în vedere că costurile cu energia reprezintă o pondere semnificativă în cheltuielile lor. „Chiar dacă sunt bogați și produc mult, costurile lor sunt și ele mari. Acei mari consumatori sunt esențiali pentru economia națională și au nevoie de sprijin, nu doar pentru că sunt vulnerabili, dar și pentru că produc mai mult,” a subliniat acesta.
Profituri mari și suprataxare: o abordare critică
În ceea ce privește companiile care au obținut profituri mari în perioada crizei, Chirițoiu a menționat că au fost implementate măsuri pentru a taxa suplimentar aceste profituri, având în vedere circumstanțele excepționale ale pieței. „Pentru cei care au beneficiat de evoluția favorabilă a pieței energiei, am introdus o taxare suplimentară, deoarece nu este meritul lor că au obținut profituri mari. În plus, există un regulament european care reglementează manipularea pieței de energie, iar ANR este autoritatea responsabilă cu gestionarea acestui regulament,” a declarat Chirițoiu.
Totuși, președintele Consiliului Concurenței a subliniat că ANR, autoritatea de reglementare, trebuie să urmărească atent respectarea legii și să aplice sancțiuni atunci când este cazul. „Încercăm să colaborăm cu ANR, iar aceștia au dat deja unele dintre cele mai mari amenzi în Europa pe zona de energie. Avem încredere în capacitatea lor de a urmări și reglementa corect această piață,” a adăugat Chirițoiu.
Lipsa concurenței și necesitatea reformelor
Un alt punct important atins de Chirițoiu a fost lipsa de concurență pe piața energiei. „Plafonarea prețurilor a creat un context în care nu există motivația de a schimba furnizorii, deoarece prețurile sunt aceleași pentru toți. În acest sens, nu prea ai opțiuni pe piață și acest lucru afectează concurența,” a explicat președintele Consiliului Concurenței. Acesta a adăugat că o soluție ar fi să se ajute consumatorii vulnerabili prin crearea unor etichete de consum, însă a precizat că aceasta este mai degrabă o chestiune care ține de Ministerul Muncii și nu de Consiliul Concurenței.
Chirițoiu a menționat că, deși autoritățile pot colabora pentru a găsi soluții, în acest moment nu există o abordare concretă privind reformarea pieței energiei din România. „Este o chestiune complexă, care depinde și de deciziile Comisiei Europene. În ceea ce privește prețul energiei, este clar că acesta este influențat de costul emisiilor de carbon, iar raportul Draghi sugerează că ar trebui să decuplăm prețul energiei de prețul carbonului, pentru a sprijini competitivitatea economică europeană,” a declarat Chirițoiu.
Provocările viitoare și așteptările de la Comisia Europeană
Chirițoiu a subliniat că în perioada următoare, autoritățile europene vor trebui să vină cu soluții pentru reducerea impactului prețurilor mari ale energiei asupra companiilor europene. „Comisia Europeană nu a oferit încă soluții clare în această privință, dar așteptăm propuneri. Este esențial ca Europa să găsească un echilibru între protejarea mediului și menținerea competitivității economice,” a concluzionat președintele Consiliului Concurenței.