Abandonul universitar: Analiza unui fenomen despre care se vorbește foarte puțin

În ultimii ani, fenomenul abandonului universitar în România a căpătat dimensiuni alarmante, afectând în mod direct nu doar rata de absolvire, dar și integrarea tinerilor pe piața muncii.

Acesta a devenit o problemă sistemică, cu efecte adânci asupra echității educaționale și dezvoltării economice pe termen lung. Deși autoritățile române au implementat diverse măsuri pentru a combate acest fenomen, datele recente arată că aceste eforturi nu sunt suficiente, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea și funcționarea Programului Național de Reducere a Abandonului Universitar, document elaborat de Ministerul Educației.

Rata alarmantă a abandonului universitar

Unul dintre cele mai îngrijorătoare indicatori este rata abandonului universitar, care, conform unui studiu UEFISCDI publicat în 2022, a atins aproape 48% pentru generația 2015. În timp ce instituțiile de învățământ publice prezintă o rată de abandon de 45,47%, învățământul privat este mult mai afectat, cu o rată de 62,21%. De asemenea, formele de învățământ alternative, precum învățământul la distanță și fără frecvență, înregistrează rate de abandon care depășesc 65%. Aceste statistici subliniază o problemă profundă, care nu face distincție între tipurile de instituții, dar care este cu atât mai gravă în rândul celor mai vulnerabile grupuri sociale.

Cauze multiple și complexe

Fenomenul abandonului universitar este cauzat de o serie de factori, care variază de la dificultăți academice la lipsa unui suport social adecvat. Studiile arată că studenții din medii defavorizate, cum ar fi cei din familii cu venituri scăzute sau cu un nivel scăzut de educație, sunt mult mai predispuși să abandoneze studiile. În plus, tranziția de la învățământul liceal la cel universitar este adesea problematică pentru aceștia, fiind adesea lipsită de un sprijin eficient care să le faciliteze adaptarea.

08:58, 07.03.2025 • Educație

Revine școala online. Când vor învăța copiii de acasă

09:09, 27.02.2025 • POLITICĂ

Cum va transforma Guvernul structura Ministerului Educației: Detalii esențiale despre noile reglementări

„Studenții din medii defavorizate se confruntă cu multe dificultăți, iar sistemul educațional nu le oferă mereu soluțiile necesare pentru a depăși aceste obstacole”, spune un expert în educație. „De multe ori, lipsa unui feedback educațional timpuriu și a unui sistem de avertizare rapidă face ca acești tineri să nu poată beneficia de ajutorul de care au nevoie la momentul potrivit.”

Măsuri insuficiente și ineficiente

În ciuda măsurilor implementate de autorități, precum centrele de consiliere și orientare în carieră, precum și acordarea de burse sociale, impactul acestora asupra reducerii abandonului universitar este aproape nesemnificativ. Potrivit studiilor, aceste inițiative nu reușesc să rezolve problema în mod coerent și sustenabil. De asemenea, măsurile nu sunt suficient de bine adaptate la nevoile specifice ale grupurilor vulnerabile, iar resursele existente sunt insuficiente pentru a face față magnitudinii fenomenului.

„Se simte o lipsă de coerență și continuitate în politicile educaționale. Măsurile care sunt implementate nu au o strategie bine definită și nu sunt monitorizate eficient, iar acest lucru face ca abandonul să rămână o problemă persistentă”, adaugă expertul.

Soluții pentru combaterea abandonului universitar

Pentru a combate fenomenul abandonului universitar, este nevoie de măsuri integrate și personalizate. În primul rând, este necesar un sistem național de avertizare timpurie, care să identifice studenții cu risc de abandon și să le ofere ajutorul necesar într-un stadiu incipient al studiilor. În paralel, dezvoltarea unor programe de consiliere și suport academic mai eficiente, care să răspundă nevoilor specifice ale studenților din medii defavorizate, este esențială.

Schimbări preconizate

Proiectul de act normativ elaborat de Ministerul Educației preconizează o serie de schimbări esențiale în cadrul sistemului de învățământ superior din România. Prin implementarea Programului Național de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU) se urmărește creșterea retenției studenților, în special a celor proveniți din grupuri defavorizate, prin sprijinirea tranziției de la învățământul liceal la cel universitar, Colaborarea cu unitățile de învățământ preuniversitar, organizarea de cursuri demonstrative în mediul rural, oferirea de cursuri remediale pentru elevii care susțin Bacalaureatul și dezvoltarea de programe de consiliere sunt doar câteva dintre măsurile prevăzute pentru a facilita accesul și a reduce riscurile de abandon.

Un alt element esențial al programului este dezvoltarea unui sistem integrat de sprijin pentru studenții aflați în risc de abandon, care include atât consilierea academică, cât și sprijinul psihologic. Prin sprijinirea centrelor de consiliere și orientare în carieră în toate instituțiile de învățământ superior, se va asigura monitorizarea atentă a progresului studenților și implementarea de măsuri personalizate, cum ar fi pachetele de sprijin integrate, cursuri remediale și activități suplimentare. De asemenea, programul propune dezvoltarea unor politici de reînmatriculare, precum și sprijinirea studenților care își întrerup studiile, în vederea facilitării reîntoarcerii acestora în sistemul de învățământ.

In plus, PNRAU introduce măsuri pentru a încuraja implicarea activă a studenților în viața universitară, prin dezvoltarea sentimentului de apartenență și implicare în activități extracurriculare. Prin sprijinirea acțiunilor de voluntariat și organizarea unor sesiuni de orientare academică la începutul fiecărui an universitar, programul își propune să creeze un mediu favorabil dezvoltării personale și profesionale a studenților. Totodată, dezvoltarea de instrumente digitale de monitorizare a progresului educațional și avertizare timpurie pentru riscurile de abandon va permite o intervenție rapidă și eficientă pentru studenții aflați în dificultate.

Finanțarea programului este asigurată din bugetul Ministerului Educației și Cercetării, inclusiv cu sprijinul fondurilor europene, iar instituțiile de învățământ superior vor putea accesa fonduri suplimentare prin proiecte și parteneriate. Se preconizează astfel o mai bună utilizare a resurselor existente și o extindere a programelor de suport pentru studenți, contribuind la reducerea inegalităților de acces și asigurarea unor condiții mai bune în campusurile universitare.

Ministerul Educației și Cercetării, în colaborare cu Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) și Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), vor monitoriza implementarea și eficiența PNRAU.