CEDO validează condamnarea a trei judecătoare din România: Nu a fost afectată independența justiției
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2023/05/cedo1-1024x610-1.jpg)
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerea a trei foste judecătoare românce condamnate penal pentru abuz în serviciu, stabilind că sancționarea acestora nu a încălcat drepturile fundamentale prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Decizia, pronunțată la 15 aprilie 2025 în cauza Bădescu și altele c. România, arată că nu a existat o încălcare a articolului 7 al Convenției, care interzice aplicarea unei pedepse fără o bază legală clară.
Condamnarea penală, nu decizia judiciară, a fost în centrul cauzei
Judecătoarele Liliana Bădescu, Dumitrița Piciarcă și Veronica Cîrstoiu, foste membre ale completului penal al Curții de Apel București, au susținut în fața CEDO că au fost urmărite penal și condamnate pentru soluția pe care au dat-o într-un dosar de contestație în anulare, ceea ce ar fi afectat principiul independenței justiției.
CEDO a reținut însă că acuzațiile penale și condamnările nu au vizat exercitarea funcției judiciare în sine – respectiv soluționarea unei cauze – ci comportamentul anterior pronunțării deciziei. Mai exact, instanțele naționale au stabilit că cele trei judecătoare au construit în mod deliberat un raționament juridic contrar legii, cu scopul de a favoriza o anumită soluție și o anumită persoană, respectiv S.D., condamnat anterior pentru fapte economice.
Potrivit Curții, independența judecătorilor nu este absolută
În motivarea sa, CEDO a subliniat că independența judiciară nu presupune impunitate. Curtea a acordat o importanță specială analizei realizate de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a arătat că ancheta penală nu a vizat legalitatea soluției pronunțate, ci o conduită anterioară și intenționată, contrară îndatoririlor de serviciu, care a afectat rezultatul procesului.
CEDO a arătat că, în mod legitim, autoritățile judiciare române au distins între erorile judiciare comise cu bună-credință – care țin de interpretarea și aplicarea legii – și faptele săvârșite cu rea-credință, în scopul producerii unui prejudiciu.
Contextul dosarului: anularea condamnării unui om de afaceri
Cazul are originea în anularea, în 2012, a unei condamnări penale definitive de șapte ani de închisoare aplicate lui S.D., un om de afaceri român. Cele trei judecătoare au admis o contestație în anulare formulată de acesta, invocând principiul ne bis in idem (interzicerea dublei judecăți). Ulterior, procurorii anticorupție au stabilit că motivarea hotărârii fusese construită deliberat pentru a permite aplicarea acestui principiu, deși condițiile legale nu erau întrunite.
Investigațiile au condus la condamnarea definitivă a judecătoarei Veronica Cîrstoiu la șapte ani de închisoare pentru corupție, după ce s-a dovedit că a primit bani pentru a influența soluția. Judecătoarele Bădescu și Piciarcă au fost la rândul lor condamnate, în 2017, la câte patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu, după ce inițial fuseseră achitate.
Refuzul CEDO de a interveni în decizia autorităților naționale
Prin decizia sa, Curtea de la Strasbourg a confirmat legitimitatea intervenției statului român în sancționarea unor acte de corupție și abuz în rândul magistraților. Plângerea celor trei judecătoare, care susțineau că nu au putut prevedea că vor fi sancționate penal pentru activitatea lor judiciară, a fost respinsă în unanimitate.
Curtea a concluzionat că faptele pentru care au fost condamnate erau clar incriminate de legea penală română și că independența justiției nu a fost afectată în procesul urmăririi și sancționării lor.
Decizia nu este definitivă
Hotărârea CEDO este una de cameră și, conform procedurilor, poate fi contestată în termen de trei luni. Până atunci, rămâne o decizie cu putere provizorie, dar cu o semnificație juridică și simbolică importantă pentru înțelegerea echilibrului dintre independența justiției și răspunderea penală a magistraților.