În ce an au votat femeile din România în primele alegeri libere

Deși au existat, de-a lungul istoriei, mai multe momente în care femeile au fost prezente la urne, nu toate aceste alegeri au fost, de fapt, libere. Majoritatea au avut loc sub diverse regimuri totalitare. Democrația din perioada interbelică a desființat votul cenzitar, însă doar pentru bărbați. Așadar, în ce an au votat femeile din România în primele alegeri libere?

Drept de vot parțial, sub dictatura lui Carol al II-lea

Dreptul la vot pentru toți bărbații români a fost introdus prin Constituția din 1923 de guvernul liberal condus de I. C. Brătianu. A fost aplicat pentru prima dată la alegerile parlamentare din 1926, când toți bărbații cu vârsta de peste 21 de ani au avut drept de vot, indiferent de avere, etnie sau statut social. Până atunci, votul era cenzitar, având drept de vot doar cei cu un anumit nivel de avere sau educație. Bărbații români s-au bucurat de dreptul la vot democratic în șase runde de alegeri libere, între 1926 și 1938.

Femeile din România au participat pentru prima dată la vot în anul 1938, în cadrul alegerilor parlamentare desfășurate sub regimul autoritar al regelui Carol al II-lea. Constituția din acel an le oferea femeilor drept de vot restrâns. Puteau vota doar cele care îndeplineau anumite condiții legate de nivelul educațional, vârstă și statut social.

Nu era vorba, așadar, de un vot universal. De asemenea, regimul politic era unul autoritar, iar partidele politice fuseseră dizolvate odată cu instaurarea dictaturii. Așadar, alegerile sub domnia lui Carol al II-lea nu pot fi considerate libere în sens democratic.

Vot universal, sub dictatura comunistă

Abia în 1946, în cadrul alegerilor generale organizate de Guvernul dr. Petru Groza, femeile au votat pentru prima dată având drepturi egale cu cele ale bărbaților. Fără restricții de educație sau statut social, acest scrutin a fost primul din istoria țării în care votul femeilor a contat, teoretic, în mod egal cu cel al bărbaților.

În realitate însă, nu a contat prea mult votul nimănui. Documente istorice și mărturiile vremii arată că alegerile din 1946 au fost marcate de fraudă masivă, intimidarea alegătorilor și falsificarea rezultatelor, fiind sub influență sovietică directă. Rezultatul oficial arăta victoria Partidului Comunist.

Femeile din România au votat pentru prima dată în alegeri libere abia în 1990

Primele alegeri cu adevărat libere la care au avut drept de vot toate româncele au avut loc abia pe 20 mai 1990, după căderea regimului comunist. Acestea au permis exprimarea liberă a tuturor cetățenilor, indiferent de sex, și au marcat revenirea la democrația pluralistă.

Prin urmare, deși o parte dintre femei au avut acces la urne încă din perioada interbelică, votul liber și egal pentru toți românii a devenit o realitate abia din 1990.

Pe plan internațional, Noua Zeelandă a fost primul stat din lume care a acordat femeilor drept de vot, în 1893. A urmat Australia în 1902 și țări nordice precum Finlanda în 1906 și Norvegia în 1913.