Neglijarea relațiilor fiscale internaționale: impactul întârzierii semnării convenției fiscale cu Marea Britanie asupra României

România și Marea Britanie au semnat recent o nouă convenție fiscală, un act important pentru stabilirea regimului fiscal între cele două state. Deși tratatul a fost parafat încă din 2015, semnarea oficială a avut loc abia în 2024, la aproape 9 ani distanță. Această întârziere a ridicat semne de întrebare privind eficiența autorităților române în gestionarea relațiilor internaționale și în adaptarea la noile standarde fiscale globale.

Întârzierea semnării: o pierdere de oportunitate

Convenția fiscală semnată acum ar fi putut să adreseze încă din 2015 multiplele neclarități și riscuri fiscale existente între România și Marea Britanie. Întârzierea semnării a adus cu sine o serie de consecințe, printre care riscul ca România să nu fi încasat veniturile fiscale scontate, din cauza lipsei unui cadru actualizat. De asemenea, acest decalaj poate fi interpretat ca un semnal al lipsei de prioritate acordată relațiilor economice și fiscale internaționale, într-un context global în continuă schimbare.

Alinierea la standardele OCDE: după multă așteptare

Un alt aspect negativ al acestui proces este faptul că România a fost obligată să își modifice legislația fiscală doar după presiunea internațională. În contextul aderării la OCDE și implementării planului BEPS (Base Erosion and Profit Shifting), România a fost nevoită să adopte prevederi esențiale ale convenției fiscale doar atunci când a intrat sub incidența regulilor internaționale. Aceasta reflectă o reacție mai degrabă reactivă decât una proactivă, punând sub semnul întrebării eficiența autorităților române în a anticipa schimbările fiscale globale și a proteja veniturile statului.

Convenția din 1975: un cadru fiscal depășit

Între 1975 și 2024, România și Marea Britanie au funcționat pe baza aceleași convenții fiscale, un act care, la momentul semnării, era modern, dar care, după aproape 50 de ani, a devenit tot mai depășit. Modificările economice și fiscale din această perioadă – de la digitalizare la mobilitatea capitalurilor și schimbarea tipologiilor de investiții – au făcut ca vechea convenție să nu mai fie adaptată cerințelor actuale. Acest decalaj temporal a permis ca anumite regimuri fiscale să fie aplicate în mod incorect, favorizând uneori optimizările fiscale agresive și evaziunea.

17:21, 11.04.2025 • ACTUALITATE

ANAF a blocat conturile unei firme din Marea Britanie cu domiciliu fiscal în România. Implicaţii fiscale de peste 2 milioane lei

06:16, 01.04.2025 • Internațional

Cum au implicat forțele speciale britanice CIA în epicentrul războiului din Ucraina

Reducerea cotelor de impozit: un câștig pentru investitori, o pierdere pentru stat

Una dintre modificările semnificative ale convenției actualizate este reducerea cotelor de impozit reținut la sursă pentru dividende, dobânzi și redevențe. Deși aceste modificări sunt conforme cu tendințele internaționale și au ca scop atragerea de investiții externe, există îngrijorări că aceste reduceri ar putea reduce semnificativ veniturile fiscale ale României, în special în contextul în care profiturile ar putea pleca din țară, în favoarea Marii Britanii, fără să contribuie suficient la bugetul național.

Posibilitatea abuzurilor prin entități transparente sau aranjamente hibride

Un alt punct sensibil al convenției îl reprezintă riscurile legate de entitățile transparente și aranjamentele hibride. Deși convenția prevede măsuri de neutralizare a acestor riscuri în conformitate cu planul BEPS, implementarea efectivă a acestor prevederi depinde de capacitatea ANAF de a monitoriza și reglementa aceste aranjamente complexe. Capacitatea autorităților fiscale române de a detecta și combate abuzurile în domeniul prețurilor de transfer și al tratatelor internaționale rămâne o temă de discuție importantă, mai ales în contextul actualei sale administrări.

Posibilitatea de abuz în cazul proiectelor de construcții și instalații

Convenția permite ca veniturile din activitățile de construcție și instalații să fie impozitate în țara în care sunt realizate, dar numai în cazul în care aceste activități durează mai mult de 12 luni. Aceasta poate crea oportunități pentru companiile care activează în domeniul construcțiilor să își fragmenteze proiectele pentru a evita impozitarea în România. În acest context, autoritățile române vor trebui să se asigure că aceste reglementări nu sunt folosite pentru a reduce baza de impozitare și, implicit, veniturile statului.

Schimbări preconizate

Guvernul României va adopta azi în proiect de act normativ pentru ratificarea Convenţiei între România şi Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe câștiguri de capital și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor și a Protocolului anexă la convenție, semnate la Londra la 13 noiembrie 2024. Adoptarea acestui proiect ar avea mai multe implicații semnificative atât pentru România, cât și pentru Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Iată principalele schimbări care ar rezulta din acest proiect:

1. Eliminarea dublei impuneri: proiectul vizează ratificarea unui tratat între România și Regatul Unit pentru eliminarea dublei impuneri referitoare la impozitele pe venit și pe câștiguri de capital. Acest acord va face ca persoanele fizice și juridice care au venituri în ambele state să nu fie nevoite să plătească taxe asupra acelorași venituri în ambele jurisdicții, ceea ce ar reduce povara fiscală pentru contribuabili.

2. Prevenirea evaziunii fiscale: convenția include măsuri de prevenire a evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor, ceea ce înseamnă că vor fi mai greu de realizat aranjamente financiare ce ar permite transferul de venituri într-un mod care să ocolească obligațiile fiscale. Aceasta va contribui la o colectare mai eficientă a impozitelor în ambele țări.

3. Reglarea regimului impozitelor pe venituri și câștiguri de capital: noua convenție va ajusta cotele de impozitare pentru anumite tipuri de venituri, cum ar fi dividendele, dobânzile și redevențele, care vor beneficia de cote de impozitare mai mici. De exemplu:

   • Cota de impozit pe dividende va scădea de la 10% la 5%.

   • Cotele pentru dobânzi și redevențe vor scădea de la 10% la 3%.

4. Scutiri de impozit pentru anumite tipuri de venituri: veniturile obținute de autorități locale, bănci centrale sau fonduri de pensii vor beneficia de scutiri de impozit, în anumite condiții, ceea ce ar stimula investițiile și colaborarea financiară între cele două state.

5. Modificări legislative internaționale și interne: proiectul de lege reflectă modificările în legislația internațională, inclusiv cele din cadrul OCDE și al UE, și actualizează reglementările în conformitate cu acestea. De asemenea, sunt luate în considerare modificările din legislația română, cum ar fi cele legate de stabilirea profiturilor obținute de sediile permanente ale persoanelor nerezidente, în concordanță cu standardele OCDE.

6. Implementarea măsurilor BEPS (Base Erosion and Profit Shifting): noua convenție include măsuri pentru combaterea erodării bazei fiscale și transferului profiturilor (planul BEPS), precum și prevenirea acordării de avantaje fiscale în circumstanțe necorespunzătoare. Aceste măsuri vor asigura că tratatele fiscale nu sunt folosite pentru a evita plata corectă a impozitelor.

7. Dezvoltarea relațiilor economice și comerciale: prin acest acord, relațiile economice și comerciale între România și Regatul Unit vor fi consolidate, facilitând investițiile și finanțările transfrontaliere.