Standardul care schimbă digitalizarea în România: tot ce trebuie să știi despre DigCompRo

Un pas esențial în direcția digitalizării României: DigCompRo devine reper oficial pentru evaluarea și dezvoltarea competențelor digitale ale populației.

Guvernul României urmează să adopte astăzi, printr-o ordonanță de urgență, Cadrul național al competențelor digitale pentru cetățeni – DigCompRo, un instrument strategic menit să ghideze dezvoltarea și evaluarea competențelor digitale în rândul populației.

Un cadru adaptat specificului național, inspirat din DigComp 2.2

Noul cadru, DigCompRo, este elaborat pornind de la modelul european DigComp 2.2, dar este adaptat contextului românesc. Acesta oferă o structură clară și coerentă pentru înțelegerea, dezvoltarea și recunoașterea competențelor digitale, atât pentru indivizi, cât și pentru instituțiile publice și private. Scopul declarat este creșterea gradului de alfabetizare digitală și sprijinirea tranziției către o societate și o economie digitală.

Beneficii pentru cetățeni și instituții

Pentru cetățeni, DigCompRo facilitează auto-evaluarea competențelor digitale, identificarea nevoilor de formare și accesul la programe relevante. Cadrul sprijină, totodată, creșterea șanselor de angajare și mobilitate profesională, într-un context în care tot mai multe locuri de muncă implică utilizarea tehnologiilor digitale.

11:54, 16.04.2025 • ACTUALITATE

Digitalizarea muncii în UE: România susține o tranziție echitabilă și protecția angajaților

23:00, 11.04.2025 • ECONOMIE

Transformarea digitală: Majoritatea companiilor depășesc bugetele și termenele planificate

Instituțiile vor putea utiliza acest cadru pentru actualizarea standardelor ocupaționale, dezvoltarea de politici publice coerente în domeniul digitalizării, precum și pentru recunoașterea competențelor dobândite în contexte non-formale.

Instituții responsabile și mecanisme de implementare

Conform proiectului de act normativ, implementarea cadrului DigCompRo va fi coordonată de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, care va avea rolul de supervizare și raportare periodică.

Autoritatea pentru Digitalizarea României va gestiona un registru național care va monitoriza impactul și rezultatele formării în domeniul competențelor digitale. Acest registru, ce va include date cu caracter personal, va fi accesibil doar personalului autorizat și instituțiilor europene de control, conform regulamentelor GDPR.

Alte instituții implicate sunt:

• Ministerul Educației, care va integra DigCompRo în programele școlare și de formare a cadrelor didactice.

• Ministerul Muncii, responsabil cu actualizarea standardelor ocupaționale.

• Autoritatea Națională pentru Calificări, care va sprijini procesul de validare a competențelor digitale.

• Institutul Național de Statistică, care va colecta date relevante pentru evaluarea progresului la nivel național.

DigCompRo, instrument esențial pentru tranziția digitală

Adoptarea acestui cadru este considerată crucială în atingerea obiectivului strategic al României, asumat la nivel european, conform căruia până în 2030, 80% din populația adultă ar trebui să aibă cel puțin competențe digitale de bază. Totodată, măsura contribuie la creșterea performanței României în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) și la îndeplinirea angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Fără o reglementare clară în acest domeniu, autoritățile avertizează că România riscă să nu poată demonstra progrese cuantificabile în dezvoltarea competențelor digitale, ceea ce ar putea afecta accesul la finanțări europene și capacitatea de adaptare la noile cerințe ale pieței muncii.

Cartografierea Competențelor Cetățenilor în Interacțiunea cu Inteligența Artificială – O Analiză a DigComp 2.2

Interacțiunea cetățenilor cu tehnologiile avansate, în special cu sistemele de inteligență artificială (IA), devine din ce în ce mai complexă și necesită o serie de competențe esențiale. Documentul de față analizează cadrul DigComp 2.2, elaborat de Uniunea Europeană în 2022, care oferă o structură clară pentru a înțelege abilitățile necesare cetățenilor în relația cu IA. Această cartografiere nu numai că subliniază importanța educației digitale, dar și necesitatea unei conștientizări etice și critice în utilizarea acestor tehnologii.

Fundamentele interacțiunii cu IA

1. Utilizarea și explorarea tehnologiilor digitale

Primul pas în interacțiunea cu IA este familiarizarea cu utilizarea dispozitivelor digitale. Cetățenii trebuie să înțeleagă cum pot beneficia de tehnologiile IA în viața de zi cu zi, fie că este vorba despre diagnosticarea timpurie în domeniul sănătății sau despre optimizarea proceselor agricole. De asemenea, conștientizarea faptului că IA nu este nici bună, nici rea, ci că rezultatele depind de modul în care este proiectată și utilizată, este crucială. Această înțelegere poate ajuta la prevenirea utilizării necorespunzătoare a tehnologiilor IA.

2. Implicarea etică și continuarea educației

Reflecția asupra implicațiilor etice ale IA este esențială. Cetățenii trebuie să fie pregătiți să discute despre utilizarea sistemelor de IA, în special în contexte sensibile precum justiția penală. De asemenea, angajamentul de a continua să învețe și să se autoeduca cu privire la IA este o abilitate fundamentală, având în vedere ritmul rapid al dezvoltării tehnologice.

Alfabetizarea în domeniul informațiilor și al datelor

1. Navigarea și filtrarea informațiilor digitale

O componentă cheie a competențelor digitale este capacitatea de a naviga și filtra informațiile disponibile online. Cetățenii trebuie să fie conștienți de modul în care algoritmii IA personalizază conținutul și de riscurile asociate, cum ar fi formarea „bulelor de filtrare” care limitează expunerea la diverse perspective. Această conștientizare le va permite să abordeze informațiile cu o gândire critică.

2. Evaluarea și gestionarea conținutului digital

Evaluarea critică a datelor și a informațiilor este vitală. Cetățenii trebuie să recunoască prejudecățile potențiale în datele utilizate de IA și să fie capabili să identifice sursele de informații credibile. De asemenea, capacitatea de a gestiona datele personale și de a înțelege cum sunt acestea utilizate de către sistemele de IA este esențială pentru protejarea intimității.

Comunicare și colaborare în era digitală

1. Interacțiunea cu tehnologiile digitale

Cetățenii trebuie să dezvolte abilități de interacțiune cu sistemele de IA, fiind capabili să ofere feedback și să influențeze recomandările sistemului. Această interacțiune activă nu doar că îmbunătățește experiența utilizatorului, dar contribuie și la perfecționarea sistemelor de IA.

2. Partajarea și colaborarea online

Într-o lume tot mai conectată, partajarea informațiilor și colaborarea prin intermediul tehnologiilor digitale devin fundamentale. Cetățenii trebuie să fie conștienți de etica partajării online și de impactul pe care îl pot avea acțiunile lor în mediul digital.