MApN spune că industria românească se mișcă prea încet. De aceea achiziționează o corvetă din Turcia

Reprezentanți ai Ministerul Apărării Naționale (MApN) au explicat care ar fi motivele pentru care conducerea Armatei Române caută să cumpere o navă militară din Turcia, în loc să comande această navă la un șantier naval din România.

Reprezentanții MApN au explicat că, dacă România cumpără o navă de luptă de tip corvetă, din Turcia, „timpul de livrare este extrem de scurt: circa 6 luni, în configurația actuală, urmată de dotarea acesteia într-un șantier din România cu sistemele de luptă solicitate de Forțele Navale Române”.

Propunerea MApN de a cumpăra din Turcia o corvetă deja funcțională a fost aprobată în cea mai recentă ședință a CSAT, în luna martie, sub conducerea președintelui interimar al României, Ilie Bolojan. Conform procedurii, această achiziție trebuie să fie aprobată și de Parlamentul României.

„Este în pregătire scrisoarea care va fi trimisă către Parlamentul României, pentru aprobarea achiziției, așa cum cere cadrul legislativ actual, având în vedere că acest contract va depăși 100 milioane de euro”, au explicat reprezentanții MApN.

Surse din industria de apărare estimau anterior că noul program de înzestrare va costa peste 200 de milioane de euro.

„Dotarea cu o navă de tip corvetă ușoară din clasa HISAR contribuie la consolidarea capabilităților destinate executării unui spectru larg de misiuni în zona de responsabilitate a Românei, precum protecția elementelor de infrastructură critică maritimă, misiuni de patrulare și misiuni de luptă independente sau în cadrul unor grupări navale”, explică reprezentanții MApN.

Înainte ca MApN să facă propunerea de a cumpăra o corvetă din Turcia, a avut în lucru, timp de mai mulți ani, un program care viza cumpărarea a patru nave de tip corvetă multifuncțională. Una dintre condițiile obligatorii ale acelui program fusese ca toate cele patru nave să fie construite la un șantier naval din România. Programul a fost însă anulat, întrucât grupul de firme care câștigase procedura de achiziție nu și-a respectat obligațiile asumate.

Industria din România este aptă în continuare să producă nave militare, însă aceste nave, în lipsa unor comenzi din partea MApN, sunt destinate exportului.

Spre deosebire de MApN, Ministerul de Interne a avut o asemenea comandă, astfel că nava – amiral a Poliției de Frontieră, Ștefan cel Mare, a fost construită în România. E adevărat, însă, că diferența între caracteristicile tehnico-tactice dintre cele două categorii de nave sunt însemnate.