Cina cea de Taină – ce simboluri ascunse a lăsat Da Vinci în celebra pictură

Cina cea de Taină este una dintre cele mai cunoscute reprezentări religioase din Săptămâna Patimilor. Scena, simbolică în cultura occidentală, a fost transpusă în artă de-a lungul secolelor de mai mulți artiști. Însă versiunea pictată de Leonardo da Vinci este cea mai cunoscută. Se crede că această operă de artă ar ascunde mesaje criptate despre spiritualitate, trădare și natura umană.

Simboluri și teorii legate de lucrarea lui Da Vinci

Pictată între anii 1495 și 1498 pe peretele mănăstirii Santa Maria delle Grazie din Milano, „Cina cea de Taină” surprinde momentul în care Iisus le spune apostolilor că va fi trădat. Reacțiile celor doisprezece apostoli sunt dramatice, iar compoziția pare atent regizată pentru a transmite mai mult decât o scenă religioasă.

Cina cea de Taină pe peretele mănăstirii Santa Maria delle Grazie

19:44, 17.04.2025 • ACTUALITATE

În Joia Mare, rânduiala spălării picioarelor a 12 copii din familii nevoiașe, asemenea Mântuitorului

06:43, 17.04.2025 • Religie

Ce nu ai voie să faci în Joia Mare? Joimărița pedepsește leneșii

Lucrarea lui Leonardo da Vinci a fost analizată în detaliu, atât de istorici de artă, cât și de cercetători pasionați de simbolism și coduri ascunse. Una dintre particularitățile cele mai discutate este lipsa aureolelor. Acestea erau nelipsite din arta religioasă medievală și renascentistă, marcând sfințenia personajelor. Se consideră că această alegere ar reflecta viziunea umanistă a Renașterii, care punea accent pe natura umană a lui Iisus și a apostolilor mai mult decât pe latura lor divină. Leonardo nu îi înfățișează pe participanți ca pe niște icoane, ci ca pe oameni reali, într-o scenă istorică.

Un alt detaliu controversat este lipsa potirului în care, potrivit tradiției, Iisus ar fi instituit Euharistia. În schimb, pe masă se află mai multe pahare mici. Unii cercetători au interpretat această reprezentare ca pe o deviere de la simbolismul ecleziastic oficial. Astfel, lucrarea devine o invitație de a privi scena mai degrabă ca pe o masă familială, decât ca pe o reprezentare sacră.

Pozițiile mâinilor personajelor, mai ales ale lui Iisus și ale apostolului Ioan, au fost și ele analizate. Unii cercetători au sugerat că pozițiile și gesturile mâinilor formează litere sau semne cu posibile semnificații secrete. Alții au remarcat simetria aproape matematică a compoziției, sugerând că ar putea reprezenta un posibil cod geometric.

Distribuirea apostolilor în grupuri de câte trei, cu șase personaje pe fiecare parte a lui Iisus, este interpretată și ea ca având semnificații. Numărul trei poate face trimitere la Sfânta Treime, iar simetria, la ideea de echilibru și ordine.

Cina cea de Taină în Săptămâna Patimilor

Joia Mare, ziua în care este comemorată Cina cea de Taină, marchează un punct de cotitură în Săptămâna Patimilor. Este momentul în care Iisus își anunță trădarea. Acest eveniment are o importanță majoră, fiind urmat de arestarea și răstignirea acestuia.

„Cina cea de Taină” nu este doar un moment biblic. Ea a devenit un simbol universal, reinterpretat în artă, fotografie, film și chiar publicitate. De la Salvador Dalí la parodii moderne, precum cele de la Jocurile Olimpice din 2024, compoziția iconică semnată de Da Vinci a depășit granițele religiei și a intrat în cultura pop. Chiar dacă misterele din spatele lucrării rămân parțial nerezolvate, impactul său este incontestabil.