Tentativa de asasinare a lui Nicolae Ceauşescu din 1983 şi legătura cu judeţul Olt

O tentativă de asasinare a dictatorului Nicolae Ceauşescu s-a petrecut în anul 1983, iar totul a început într-o comună din judeţul Olt.

Nicole Ceauşescu, ţinta complotului

Trei muncitori din Giurgiu au pus în aplicare, în toamna anului 1983, cel mai temerar plan de asasinat din timpul dictaturii ceaușiste. Viorel Rovenţu, Petrică Năstase şi Nicolae Stanciu au fost autorii unui complot care a zguduit din temelii aparatul represiv al Securității și Miliției. Timp de 12 zile, sudul României a fost închis într-un veritabil scenariu de thriller, cu fugari înarmați, urmăriri pe câmpuri, în lanuri de porumb și printre posturi de miliție.

Totul a început în noaptea de 8 spre 9 septembrie 1983, când cei trei complotiști au furat două pistoale-mitralieră AKM și muniție din postul de miliție din Osica de Sus, Olt. Localitatea fusese aleasă strategic – avea acces atât la calea ferată, cât și la șosea. Deși au avut ocazia să fure mai mult armament, au luat strictul necesar pentru a nu da de bănuit.

15:43, 14.04.2025 • Internațional

CNN: În SUA, un adolescent și-a ucis părinții și a plănuit un asasinat asupra lui Trump: era în contact cu Rusia

20:02, 30.01.2025 • Internațional

Incident șocant la Stockholm. Activist irakian împușcat înainte de a-și afla verdictul

După jaf, au aruncat maşina furată în Dunăre, i-au șters orice urmă de identificare şi s-au întors în Stăneşti, judeţul Giurgiu. Planul lor era clar: în 17 septembrie 1983, să-l ucidă pe Nicolae Ceauşescu într-o curbă izolată de la Gostinu, în timpul unei vizite de lucru.

 Securitatea intră în alertă

Furtul armelor a provocat panică în vârful Partidului. Într-o mișcare strategică, autoritățile au lansat zvonul că vizita se mută la Feteşti, Ialomiţa, sperând să-i scoată din ascunzătoare. Tactica a funcţionat. Cei trei au furat o altă maşină şi s-au îndreptat spre zona vizată. La Călăraşi, au fost observaţi de un echipaj de miliţie. A urmat o cursă de urmărire dramatică ce a culminat cu o dispersare: Stanciu a luat trenul spre Bucureşti, iar ceilalţi doi au fugit pe biciclete, prin câmpuri și vii.

Evadări, urmăriri și ascunzişuri

Într-o scenă aproape cinematografică, Rovențu și Năstase au traversat brațul Borcea al Dunării într-o barcă improvizată, au furat cai de la o stână, apoi s-au ascuns în miriştea de lângă un lan de porumb, camuflați cu țărână şi iarbă uscată. Sub supravegherea a zeci de soldați și elicoptere, au reușit să rămână neobservați.

Au trecut Dunărea la Capidava şi au ajuns în Dobrogea, unde s-au adăpostit în baloți de paie. Plănuiau să fure o barcă cu motor pentru a ajunge în Turcia, dar paza de coastă era prea strictă. Au renunțat la planul de evadare peste hotare și s-au refugiat în Constanţa.

Pe 29 septembrie 1983, după aproape două săptămâni de fugă, Rovenţu şi Năstase au fost reperaţi în Palazu Mare, lângă Constanţa. Un schimb de focuri l-a rănit pe Rovenţu, care a fost capturat. Năstase a fost prins o zi mai târziu. Stanciu fusese arestat cu cinci zile înainte. Autoritățile au raportat oficial doar un caz de „furt cu consecințe grave”, ascunzând tentativa de asasinat.

Numele lui Ceauşescu, scos din anchetă

Numele lui Nicolae Ceaușescu nu a apărut niciodată în dosarele anchetei. Totul a fost mușamalizat. În realitate, planul atentatorilor fusese orchestrat împreună cu Raul Volcinschi – fost deținut politic, intelectual disident, considerat „creierul operațiunii“. Acesta îi recrutase pe Rovențu și pe complicii săi muncitori, dar a reușit să rămână în afara arestărilor.

Rovențu, Năstase și Stanciu au fost condamnați la moarte, pedeapsa fiind ulterior comutată în detenție pe viață. Însă nici Revoluţia din 1989 nu le-a adus eliberarea. Viorel Rovențu a fost pus în libertate abia la 15 martie 1999, printr-un decret semnat de preşedintele Emil Constantinescu, la presiunile repetate ale lui Volcinschi.

Viorel Rovenţu a trăit în sărăcie, în Stăneşti, Giurgiu. Statul nu i-a recunoscut nici până azi statutul de luptător anticomunist.