Deșertul dintre râuri: 10.000 km² de pământ fertil se transformă într-un peisaj arid, din cauza schimbărilor climatice. Locul este neașteptat

Un fenomen ecologic alarmant se desfășoară chiar în centrul Europei: între Dunăre și Tisa, în Ungaria, ia naștere cel mai mare deșert al continentului, cu o suprafață estimată la 10.000 de kilometri pătrați.

Regiunea dintre Dunăre și Tisa – cândva una dintre cele mai fertile ale țării – se confruntă acum cu un proces accelerat de deșertificare, provocat de schimbări climatice și seceta persistentă, potrivit publicației maghiare Telex.

Aproximativ 623.000 de persoane, reprezentând 6,6% din populația Ungariei, locuiesc în această zonă care va fi grav afectată. Experții atrag atenția că echilibrul hidric al regiunilor este într-un colaps aproape total, iar perspectivele de recuperare sunt sumbre: va fi nevoie de cel puțin patru decenii pentru o redresare parțială a solului și a ecosistemului.

Seceta devine regulă, nu excepție

Datele prezentate de specialiști indică faptul că în ultimii patru ani, zona a fost lipsită de secetă doar 44% din timp – echivalentul a 644 de zile. Mai grav, perioadele secetoase au început să se repete fără pauze umede între ele, așa cum s-a întâmplat în intervalul 2011–2013, când seceta a fost continuă.

06:47, 12.04.2025 • Mediu

Deșertificarea în sudul României – un pericol real și tot mai acut. Se vorbeşte deja de „Sahara Olteniei“

07:36, 02.03.2025 • ACTUALITATE

România, amenințată de deșertificare. În ianuarie și februarie, precipitații cu 70-80% sub media multianuală

În timpul verii, majoritatea apei se evaporă din cauza temperaturilor extrem de ridicate, iar solul din regiune nu permite reținerea apei. Nici iernile nu mai aduc rezerve suficiente de apă: cantități scăzute de precipitații reduc drastic umezeala din sol la începutul primăverii.

În plus, structura nisipoasă a solului contribuie la incapacitatea regiunii de a reține apa, iar lipsa vegetației agravează procesul de ușcare a terenului. Pe acest fond, FAO a declarat oficial regiunea ca fiind semi-deșertică încă din 2020.

Soluții în discuție: blocarea râului Tisa și retenția apei

Pentru a contracara deșertificarea, unii experți propun măsuri radicale. Printre sugestii se numără blocarea cursului râului Tisa, crearea unor sisteme de retenție a apei la scară largă și refacerea rezervelor de apă subterană prin metode moderne de infiltrare artificială.

Însă implementarea acestor soluții presupune investiții semnificative și coordonare transnațională, dat fiind că râul Tisa traversează mai multe țări. În lipsa unui consens politic și a unor politici de mediu coerente, măsurile propuse riscă să rămână doar la nivel de teorie.

Europa Centrală se încălzește accelerat

Cazul Ungariei nu este unul izolat. Conform unei analize publicate de UNIAN, temperaturile medii în Ucraina au crescut cu 3 grade în ultimii 140 de ani, ceea ce a determinat o „migrare” climatică virtuală a țării, spre sud cu aproximativ 500 de kilometri. Astăzi, climatul din Ucraina este similar cu cel din România, Bulgaria sau nordul Turciei, de la finalul secolului XIX.

Aceste date confirmă faptul că Europa Centrală și de Est este printre regiunile cele mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice. În lipsa unor strategii urgente de adaptare și de conservare a resurselor de apă, alte regiuni ar putea urma acest traseu de transformare ecologică ireversibilă.

Efectele directe asupra mediului nu sunt singurele îngrijorări. Cercetătorii estimează că, până în anul 2100, peste 2 milioane de europeni ar putea muri din cauza valurilor de căldură extremă, dacă nu se iau măsuri rapide. Temperaturile anormale, în combinație cu umiditatea scăzută și lipsa vegetației, cresc riscul bolilor respiratorii, cardiovasculare și afectează calitatea vieții în zonele vizate.

De la grânar la deșert: un avertisment pentru întreaga Europă

Regiunea cuprinsă între Dunăre și Tisa a fost, timp de secole, una dintre cele mai importante zone agricole din Ungaria. Transformarea sa într-o întindere aridă nu este doar o pierdere economică, ci și un semnal de alarmă pentru întreg continentul.

Fără politici climatice riguroase, fără refacerea ecosistemelor degradate și fără o reformă a gestionării resurselor de apă, Europa riscă să piardă și alte regiuni care, până de curând, păreau sigure în fața fenomenelor extreme.