Cinci favoriți: cine ar putea deveni noul Papă. Există și o listă mai lungă…

Cardinalii sub 80 de ani urmează să se întrunească în Capela Sixtină, într-o procedură secretă menită să decidă direcția pe care o va urma Biserica în următorii ani.

Papa Francisc i-a ales pe majoritatea cardinalilor care au drept de vot, în timpul vieții sale, explică Ulrich Lehner, profesor de teologie la Notre Dame. Potrivit acestuia, abordarea Pontifului asupra guvernării a făcut imposibilă formarea de relații interpersonale între cardinali.

În acest context, una dintre marile întrebări este dacă noul Papă va continua linia progresistă inițiată de Francisc sau va reveni la o abordare mai tradiționalistă.

„Francis a căutat în mod constant să insufle transparență și profesionalism”, a spus Michelle Dillon, decan al Universității din New Hampshire.

Procedura pentru alegerea unui nou Papă

Cardinalii sub 80 de ani votează în secret în Capela Sixtină. Este nevoie de acordul a 2/3 dintre cardinalii care au drept de vot pentru a fi ales un nou Papă. Fumul alb înseamnă că Papa a fost ales, fumul negru înseamnă că votul este în desfășurare.

„În perioada de doliu… vor exista multe oportunități de comunicare personală”, a subliniat Dillon.

Cine ar putea deveni noul Papă?

• Luis Antonio Tagle (Filipine). 67 de ani. Candidat progresist, confident al Papei Francis.

• Pietro Parolin (Italia). 70 de ani. Secretar de stat al Vaticanului, un diplomat cu o poziție moderată.

• Peter Turkson (Ghana). 76 de ani. Un cunoscut luptător pentru justiția socială. El ar putea deveni primul papă african în 1.500 de ani.

• Peter Erdő (Ungaria). 72 de ani. Conservator, susținător al ortodoxiei. Benefic pentru cei care caută o întoarcere la stilul lui Ioan Paul al II-lea.

• Angelo Scola (Italia). 82 de ani. Tradiționalist, finalist al conclavului din 2013. Vârsta poate fi un dezavantaj.

Conform normelor Vaticanului, conclavul va începe la 15–20 de zile după moartea Suveranului Pontif. Până atunci, cardinalii vor petrece timpul în reflecție și discuții, încercând să ajungă la un consens asupra profilului noului Papă, care va moșteni o Biserică aflată la o răscruce – între criza din Europa și creșterea din Sudul Global.

Papa Francisc a murit la vârsta de 88 de ani.  Suveranul Pontif s-a stins din viață pe 21 aprilie 2025, în reședința Santa Marta a Vaticanului.

Cardinalul Kevin Farrell, Camerlengo al Sfintei Biserici Romane, a anunțat cu tristețe moartea Papei Francisc: „Dragi frați și surori, trebuie să anunț cu profundă tristețe moartea Sfântului nostru Părinte Francisc. Astăzi, la ora 7:35, Episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui”.

O listă mai lungă în La Stampa

Ziarul italian  La Stampa are și o altă listă de posibili candidați.

Astfel, Matteo Maria Zuppi are, de asemenea, șanse mari să devină noul Papă. Este Arhiepiscopul de Bologna și Președintele Conferinței Episcopale Italiene. Publicația a menționat că are o vastă experiență de lucru în comunitatea Sant’Egidio, iar Vaticanul consideră că va putea aduce o abordare pastorală inovatoare și pragmatică.

De asemenea, francezul Jean-Marc Avelin, Arhiepiscopul Marsiliei, ar putea deveni succesorul lui Francisc. Publicația spune că este un expert în dialogul interreligios, în special cu islamul. În plus, Aveline reprezintă Europa cu deschiderea față de migrație și provocările culturale ale Mediteranei.

Alți candidați, potrivit publicației, sunt Mario Grech din Malta, Peter Erdo din Ungaria, Robert Sara din Guineea, Anders Arborelus din Suedia, Charles Bo din Myanmar, Malcolm Ranjith din Sri Lanka, Fridolin Ambongo Besungu din Republica Democrată Congo și Willem Jacobus Eijk din Olanda.