Casele vechi, comoară sau povară? Cheltuieli mari pentru proprietarii de locuințe construite înainte de anii ’90
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/04/Casele-vechi-comoara-sau-povara_-Cheltuieli-mari-pentru-proprietarii-de-locuinte-construite-inainte-de-anii-90.png)
Românii care locuințe construite înainte de anii ’90 se confruntă cu o realitate tot mai dificil de ignorat: întreținerea acestor locuințe a devenit nu doar costisitoare, ci și esențială pentru siguranță. Specialiștii în domeniul imobiliar avertizează că marea majoritate a imobilelor vechi necesită intervenții urgente – fie că vorbim despre reparații curente, lucrări de modernizare sau chiar consolidări structurale.
Întreținerea mare pentru locuințe construite înainte de anii ’90, o problemă la nivel național
Această situație nu este deloc minoră. România se află pe primul loc la nivel mondial în ceea ce privește rata de proprietate a locuințelor – peste 95% dintre cetățeni dețin în proprietate o locuință. Însă, o mare parte dintre aceste proprietăți sunt vechi, unele construite chiar înainte de 1950.
Dr. Petre Datculescu, director al companiei de cercetare IRSOP Market Research & Consulting, atrage atenția asupra unui fenomen ignorat prea mult timp: dificultățile reale pe care le au românii în a-și întreține locuințele.
Studiile realizate de IRSOP pe eșantioane largi arată că între 60% și 70% din populația adultă se confruntă cu deficiențe ale locuinței, unele grave. În rândul anumitor categorii sociale, procentul urcă dramatic, ajungând până la 85%.
Conform estimărilor, aproape 40% dintre gospodării – aproximativ 3 milioane – ar avea nevoie urgentă de reparații, fie ele curente sau capitale. Cele mai frecvente probleme identificate sunt acoperișurile degradate, tâmplăria învechită, instalațiile sanitare și electrice depășite sau inexistente și lipsa izolației termice. În cazuri mai grave, clădirile necesită consolidări pentru a nu deveni pericole reale în cazul unor cutremure sau condiții meteo extreme.
„La nivel agregat, întreţinerea acestor locuinţe este problema principală a locuirii în România. Cercetările realizate de IRSOP pe eşantioane mari de gospodării arată că în mod constant între 60% şi 70% din populaţia adultă reclamă diverse forme de deteriorare sau insuficienţă locativă. În unele grupuri sociale procentul ajunge până la 85%”, a declarat Dr. Petre Datculescu, director al IRSOP Market Research & Consulting, pentru Agerpres.
De ce nu se investește în întreținere?
Mulți români își doresc o locuință mai bună sau mai spațioasă, însă nevoia cea mai mare este aceea de a repara ceea ce deja există. Potrivit lui Datculescu, reparațiile de întreținere sunt adesea făcute prea rar și la intervale mari, ceea ce duce la agravarea problemelor inițiale și la multiplicarea costurilor.
În timp ce în țările dezvoltate peste 50% dintre proprietari investesc constant în locuințele lor, în România acest obicei este rar întâlnit. Principalul motiv îl reprezintă lipsa resurselor financiare. În mod realist, costurile permanente pentru întreținerea și modernizarea locuinței nu pot fi acoperite doar din venitul lunar al unei gospodării obișnuite.
Un acoperiș care necesită o simplă reparație astăzi, poate ajunge să provoace infiltrații, mucegai sau deteriorarea structurii în doar câțiva ani. Ferestrele vechi pot duce la pierderi mari de căldură, crescând semnificativ facturile la energie. Iar o instalație electrică învechită poate deveni un real pericol de incendiu.
Așadar, întreținerea constantă a locuinței nu este un moft, ci o necesitate. Specialiștii avertizează că lipsa intervențiilor regulate poate transforma o locuință aparent sigură într-o sursă continuă de stres și cheltuieli neprevăzute.
Ce soluții există pentru proprietarii de imobile vechi?
În fața acestor provocări, românii care dețin locuințe vechi ar trebui să-și reconsidere prioritățile financiare și să ia în calcul următoarele:
- Evaluări tehnice periodice – pentru a identifica din timp eventualele defecțiuni.
- Economisirea dedicată întreținerii – alocarea lunară a unei sume pentru lucrări mici, dar necesare.
- Accesarea fondurilor europene sau a programelor guvernamentale – acolo unde este posibil, mai ales pentru eficiență energetică.
- Asociații de proprietari mai active – care să se implice în gestionarea comună a întreținerii blocurilor și imobilelor colective.