Austeritatea se oprește la robă: Diurna specială pentru magistrați, salvată în ultimul moment printr-o derogare discretă

Modificările aduse Ordonanței austerității din 2024 au permis, în ultimul moment, păstrarea unui privilegiu salarial pentru magistrați. Deși în forma inițială era prevăzută eliminarea completă a „diurnei speciale”, documentul a fost modificat brusc. Un document de la Înalta Curte de Casație și Justiție indică un impact bugetar de peste 13,5 milioane de lei pentru anul 2025, în condițiile în care multe dintre aceste indemnizații sunt încasate de magistrați care lucrează chiar în localitățile lor de domiciliu. 

O schimbare la limită: de la eliminare la păstrare parțială

Ordonanța de urgență nr. 156/2024, cunoscută ca „Ordonanța austerității”, prevedea inițial anularea completă a indemnizației zilnice acordate magistraților – o „diurnă specială” în cuantum de 2% din salariul brut/zi, reglementată anterior de OUG nr. 27/2006. Însă, potrivit informațiilor obținute din corespondența oficială între Ministerul Justiției și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prevederea a fost amendată în ultimul moment.

Astfel, prin articolul XV din OUG 156/2024, a fost introdusă o derogare care permite aplicarea în continuare a acestui beneficiu, dar într-o formă limitată: „în limita unui număr de maximum 300 de posturi medii zilnice”, conform unui ordin comun emis în februarie 2025 de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Ministerul Public.

Interpelat de deputatul Dan Tănasă, Ministerul Justiției a precizat că modificarea nu a fost inițiată de instituția condusă de Radu Marinescu, ci de Ministerul Finanțelor. „Actul normativ (…) nu intră în aria de competență a Ministerului Justiției, fiind inițiat de Ministerul Finanțelor”, se arată în răspunsul semnat de ministrul Marinescu, care subliniază că MJ nu mai gestionează cheltuielile de personal din sistemul judiciar din anul 2023.

Motivul real pentru derogare? Înalta Curte: Nu deținem aceste informații

Întrebarea privind rațiunea modificării – în condițiile în care inițial fusese propusă anularea totală – rămâne fără un răspuns clar din partea autorităților. Într-un document transmis Ministerului Justiției, președinta ÎCCJ, Corina Alina Corbu, recunoaște: „Referitor la întrebările 1 și 3, precizăm că nu deținem informațiile solicitate”.

07:26 • POLITICĂ

Crin Antonescu critică dur pensionările timpurii ale magistraților: „Un gest imoral”

08:58, 10.04.2025 • POLITICĂ

Bolojan, veste proastă pentru magistraţi: Nu ne mai putem pensiona la 47, la 50 de ani

Întrebările puse de Dan Tănasă, printr-o interpelare parlamentară, sună astfel: 1. În forma inițială a Ordonanței austerității era prevăzut ca „diurna specială” să fie complet anulată, însă, ulterior, documentul a fost modificat, după ce informația a ajuns în rândul magistraților – care sunt motivele pentru care s-a operat, brusc, această derogare? 2. Care este impactul bugetar, pentru anul 2025, al aplicării acestei măsuri – acordarea pentru magistrați a diurnei de 2%/zi din salariul brut? 3. Câți dintre magistrații care beneficiază de această diurnă specială își desfășoară activitatea în localitățile de domiciliu?

Cu alte cuvinte, nici Înalta Curte nu explică cine și de ce a decis, brusc, reintroducerea acestui beneficiu – o mișcare despre care surse din sistem susțin că ar fi venit în urma reacțiilor din interiorul magistraturii, nemulțumită de pierderea unei componente importante din pachetul salarial.

Cât ne costă această derogare în 2025? Peste 13,5 milioane lei

În ce privește impactul bugetar, datele transmise de ÎCCJ indică o cheltuială estimată de 13,587 milioane de lei în anul 2025, doar pentru componenta instanțelor judecătorești care beneficiază de această diurnă. Conform aceluiași document, din totalul celor 300 de posturi medii zilnice aprobate, 218 sunt repartizate sistemului judiciar, iar 97 sunt alocate efectiv instanțelor judecătorești.

Repartizarea posturilor este făcută prin decizie a președintelui CSM, conform articolului 2 din ordinul comun, ceea ce confirmă caracterul limitat și controlat al aplicării derogării – dar nu elimină problema de fond: beneficiul este menținut, deși fusese inițial prevăzut pentru eliminare completă.

Cine sunt beneficiarii? Nu se știe câți lucrează în localitatea de domiciliu

Un alt aspect semnalat în întrebările adresate de Ministerul Justiției este proporția beneficiarilor care încasează această diurnă deși își desfășoară activitatea în aceeași localitate cu domiciliul – o situație care, conform legii, nu justifică acordarea unui asemenea beneficiu. Nici la această întrebare Înalta Curte nu oferă un răspuns: „Nu deținem informațiile solicitate”, se arată sec în documentul semnat de președinta Corbu.

O măsură de austeritate cu excepții importante

Deși OUG 156/2024 a fost promovată ca un instrument de reducere a cheltuielilor bugetare, în special în zona salariilor și a indemnizațiilor, cazul „diurnei speciale” a magistraților arată că anumite privilegii rezistă chiar și celor mai dure măsuri fiscale. Fără un motiv oficial transparent și cu un impact bugetar semnificativ, păstrarea acestui beneficiu ridică semne de întrebare privind tratamentul preferențial într-o perioadă în care restul bugetarilor sunt supuși unor reduceri drastice.

În absența unui răspuns oficial clar privind motivele derogării și criteriile de acordare, întrebarea rămâne deschisă: cine a apăsat frâna austerității, și pentru cine?

2r360A

r360A