India și Pakistanul în pragul războiului nuclear pentru apă

Relațiile deja tensionate dintre India și Pakistan, două state cu arsenal nuclear, au atins un nou nivel de criză.

Pe fondul uciderii unor turiști în regiunea disputată Kashmir de către gruparea militantă Resistance Front, cele două țări par a fi tot mai aproape de un conflict deschis. Disputa vizează însă nu doar securitatea teritorială, ci și accesul la o resursă vitală – apa.

Uciderea turiștilor: factor declanșator al unei escaladări periculoase

Potrivit publicației Defense Express, escaladarea a fost determinată de un incident violent petrecut în Kashmir, unde un grup armat considera pro-pakistanez a atacat un grup de turiști, omorând 26 de persoane. India a acuzat Islamabadul că sprijină în mod direct gruparea Resistance Front, ceea ce a dus la o serie de măsuri radicale din partea autorităților indiene: închiderea punctului de trecere a frontierei, anularea vizelor pakistanezilor, expulzarea atașaților militari și restricționarea eliberării de noi vize.

În plus, India a făcut un pas cu profunde implicații geopolitice: și-a anunțat retragerea din Tratatul Apelor Indusului, semnat în 1960, care reglementa împărțirea resurselor de apă dintre cele două state.

Tratatul Apelor Indusului, în pericol de colaps

Acordul reglementează regimul de împărțire a râurilor care izvorăsc din Himalaya și care traversează regiunea Kashmir. Râul Indus și afluenții săi au fost esențiali pentru Pakistan, furnizând apă pentru irigarea a peste 12 milioane de hectare de teren agricol.

20:14, 14.04.2025 • ECONOMIE

Paradoxul luxului: în timp ce preţurile aurului au explodat, piaţa diamantelor a scăzut drastic

10:22, 26.03.2025 • ECONOMIE

India este pregătită să facă un pas fără precedent pentru a se apăra împotriva atacurilor lui Trump

India, pe de altă parte, s-a plâns în mod repetat că beneficiază de doar 20% din debitul total de apă, în timp ce Pakistanul reține 80% din debit.

Măsuri de răspuns din partea Pakistanului

Retragerea unilaterală a Indiei din tratat a fost percepută de Islamabad drept un act ostil. Autoritățile pakistaneze au declarat că orice tentativă de oprire sau deviere a apei care le revine conform tratatului va fi considerat un „act de război”.

Totodată, guvernul pakistanez a închis spațiul aerian pentru avioanele indiene și a interzis comerțul bilateral, inclusiv cel realizat prin intermediari din țări terțe. În plus, oficialii au evocat posibilitatea suspendării Acordului de la Shimla – un document-cheie care a stabilit echilibrul de forțe după conflictul indo-pakistanez din 1971.

„Suntem pregătiți să răspundem cu toată forța”, a declarat un oficial de rang înalt din Ministerul Apărării pakistaneze, subliniind că siguranța alimentării cu apă este o problemă de securitate națională.

Kashmirul – o zonă cu istoric exploziv

Regiunea Kashmir este, de zeci de ani, terenul de confruntare dintre India și Pakistan. Divizată în trei zone de influență – India controlează regiunile Jammu, Valea Kashmirului și Ladakh; Pakistanul deține Gilgit-Baltistan și Azad Kashmir; iar China controlează Aksai Chin și Autostrada Trans-Karakoram – această regiune a fost adesea scena unor conflicte armate.

În 2019, India și Pakistanul s-au confruntat din nou în Kashmir, iar Pakistanul a doborât două avioane militare indiene. Conflictul s-a calmat în 2021, când cele două țări au convenit un armistițiu, dar pacea a fost temporară.

Apa – o nouă armă strategică

În contextul schimbărilor climatice și al creșterii populației, accesul la apă a devenit o miză strategică pentru ambele state. India investește masiv în infrastructură hidrotehnică, iar Pakistanul, dependent de debitul râului Indus, se vede acum în fața unui risc existențial.

Experții în geopolitică avertizează că un conflict pornit pe tema controlului apelor ar putea avea consecințe devastatoare, mai ales în contextul în care ambele țări dețin arme nucleare.

Comunitatea internațională a lansat apeluri la reținere. ONU, Uniunea Europeană și Statele Unite au transmis mesaje către ambele guverne, cerând revenirea la dialog și păstrarea angajamentelor asumate prin tratatele internaționale. Cu toate acestea, riscul ca disputa să degenereze rămâne ridicat.