Averea Vaticanului sau ce moștenește viitorul Papă

Vaticanul este un stat extrem de mic, atât ca suprafață, cât și ca populație. Dar, deși are dimensiuni mici, are un impact mare asupra lumii financiare datorită investițiilor sale de anvergură, care includ sectorul bancar, sectorul imobiliar și întreprinderile private.

Vaticanul este situat în interiorul orașului Roma. El se întinde pe o suprafață de 49 de hectare și are o populație de sub 1.000 de locuitori, ceea ce îl face cea mai mică țară din lume. Economia Vaticanului este învăluită în secret, iar unii cred că cifrele sale financiare sunt mai mult generale decât exacte.

Organul de conducere al Vaticanului este Sfântul Scaun.

De unde vin banii

Veniturile financiare provenite din investiții comerciale, gestionarea bunurilor imobiliare și serviciile autogenerate (universități, spitale etc.) constituie majoritatea veniturilor Sfântului Scaun, cuprinzând aproximativ 65% din proiecțiile de venituri de 887 de milioane de dolari pentru 2022.

Donațiile detaliate, care pot fi utilizate doar pentru o anumită cauză sau departament, constituie 24% din veniturile din 2022.

„Obolul Sfântului Petru”, un tip special de donație prin care catolicii donează direct Papei la un moment dat în fiecare an, reprezintă 6% din veniturile pentru 2022. Donațiile către Vatican au fost relativ stabile, cu o medie de aproximativ 45 de milioane de euro în ultimul deceniu, cu vârfuri de 74 de milioane de euro în 2018 și 66 de milioane de euro în 2019.

În sfârșit, Turismul și Institutul pentru Opere de Religie, banca privată a Sfântului Scaun, aduc restul de 5%.

Activele Sfântului Scaun

Vaticanul administrează active în valoare de peste 8 miliarde de euro, prin intermediul instituțiilor sale principale, Banca Vaticanului și Administrația Patrimoniului Scaunului Apostolic (APSA).

Din punct de vedere istoric, Sfântul Scaun a investit în principal în industrii italiene, împărțindu-și portofoliul între acțiuni și obligațiuni și limitându-și participația în companii la mai puțin de 6%. Acesta a investit în mod conservator, alegând să cumpere și să dețină companii care au dat rezultate în industrii puternice; din această cauză, investițiile în țările în curs de dezvoltare sunt limitate.

Cu toate acestea, investițiile recente au fost mai internaționale, în special în valute și obligațiuni din Europa de Vest, cu o anumită activitate la Bursa din New York. De asemenea, Sfântul Scaun are investiții în proprietăți imobiliare în întreaga lume, în special în terenuri și biserici.

Vaticanul a raportat un profit de 45,9 milioane de euro din investițiile sale în 2024. Acesta nu a precizat dacă a vândut active, dar a spus că 35 de milioane de euro din profit au provenit dintr-o mai bună gestionare a proprietăților închiriate.

Și Vaticanul are probleme cu deficitul

Timp de mulți ani, Sfântul Scaun a înregistrat un deficit.

În septembrie 2019, cardinalul german Reinhard Marx, care se ocupă de consiliul economic al Vaticanului, a confirmat că Papa Francisc l-a instruit să reducă costurile în încercarea de a elimina un deficit care este estimat la aproximativ 70 de milioane de euro. Suma exactă este supusă dezbaterii, deoarece Vaticanul nu a mai publicat un buget din 2015 și a rămas fără un auditor intern timp de doi ani.

În 2021, din cauza restricțiilor globale pentru criza de sănătate, biroul de presă al Sfântului Scaun a menționat că „este puternic afectat de criza economică generată de pandemia COVID-19”. Ca urmare, Papa Francisc a aprobat un buget cu un deficit de 49,7 milioane de euro.

Deși Vaticanul nu a mai publicat un raport bugetar complet din 2022, ultimul set de date, aprobat la mijlocul anului 2024, arăta un deficit de 83 de milioane de euro.

În timp ce Vaticanul a funcționat cu un deficit de ani de zile prin reechilibrarea conturilor și utilizarea dividendelor din veniturile din investiții, deficitul a crescut semnificativ în ultimii ani. În 2022, deficitul raportat de Vatican a fost de 33 de milioane de euro.

Pensiile creează cele mai mari probleme

La preocupările legate de buget se adaugă datoriile în creștere din cadrul fondului de pensii al Vaticanului, care au fost estimate la un total de aproximativ 631 de milioane de euro de către țarul finanțelor Vaticanului într-un interviu acordat presei în 2022.

Nu a existat nicio actualizare oficială a acestei cifre, dar mai multe persoane din interior au declarat pentru Reuters că sunt de părere că aceasta a crescut vertiginos.

Multe fonduri publice de pensii au subestimat durata de viață a angajaților pensionați, ceea ce a dat peste cap calculele lor bugetare. În 1960, speranța medie de viață în Italia era de 69 de ani, față de 83 în 2022. Nu este clar dacă Vaticanul a făcut vreo ajustare pentru a lua în considerare acest lucru.

Veniturile Orașului Vatican

Spre deosebire de Sfântul Scaun, Cetatea Vaticanului primește venituri din întreprinderi de stat mai tradiționale. Cu o forță de muncă de aproximativ 4.800 de angajați, orașul se bazează pe câteva industrii mici pentru a genera bani.

Orașul în sine – împreună cu Capela Sixtină, Bazilica Sfântul Petru și muzeele Vaticanului – atrage milioane de turiști și pelerini religioși în fiecare an.

Orașul colectează venituri prin intrările în muzee, tururi, timbre și monede foarte căutate și vânzarea de publicații. Vaticanul nu dezvăluie cât de mulți bani colectează în fiecare an din aceste activități.

Banca Vaticanului – scandaluri și controverse

Rolul Băncii Vaticanului este probabil cea mai controversată și mai puțin înțeleasă parte a finanțelor Vaticanului. Cunoscută și sub numele de Institutul pentru Operele de Religie, Banca Vaticanului este o bancă privată situată în Cetatea Vaticanului, fondată de Papa Pius al XII-lea în 1942.

În iulie 2024, banca centrală a Orașului Vatican a raportat un excedent de 45,9 milioane de euro (51 de milioane de dolari) pentru participațiile sale financiare și imobiliare pe parcursul anului 2023.

De-a lungul deceniilor, banca a fost în centrul a numeroase scandaluri și acuzații de proastă gestionare, spălare de bani și fraudă.

În februarie 2018, Banca Vaticanului a anunțat că îl acuză pe fostul președinte al băncii și pe avocatul acestuia de deturnarea a 50 de milioane de euro prin scheme frauduloase imobiliare și de spălare de bani.

În raportul său anual pe 2018 (publicat în mai 2019), Banca Vaticanului a declarat că a făcut progrese în reducerea spălării banilor și în creșterea transparenței financiare. Banca a raportat un profit de 19,8 milioane de dolari în 2018, în scădere față de profitul de 36 de milioane de dolari din 2017. Activele băncii – evaluate la aproximativ 5,6 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2018 – constau în investiții și depozite de la aproape 15.000 de titulari de conturi. Printre acești titulari de conturi se numărau clerici catolici, angajați ai Vaticanului și ordine religioase catolice din întreaga lume.

Cine supraveghează operațiunile financiare ale Vaticanului?

Supravegherea finanțelor Vaticanului este împărțită între mai multe entități. Secretariatul pentru Economie, condus de un cardinal, este responsabil de aspectele financiare. Consiliul pentru Economie, compus din cardinali și experți laici, supraveghează, de asemenea, operațiunile financiare. Auditorii externi, inclusiv PricewaterhouseCoopers, examinează situațiile financiare ale Vaticanului.

Ce știm despre averea Vaticanului

Vaticanul nu oferă informații foarte precise sau la o perioadă fixă de timp. Totuși, în anul 2021, Vaticanul a publicat, pentru prima dată, informaţii despre proprietăţile sale imobiliare, arată o analiză G4Media.

În anul 2020, Papa Francisc a lipsit Secretariatul de Stat de controlul asupra fondurilor sale, transferându-le către APSA şi cu supravegherea SPE.

Un buget consolidat separat pentru Sfântul Scaun, publicat în 2021, arată un deficit de 64,8 milioane de euro în 2020, în scădere de la un deficit de 79,2 milioane în 2019.

Bugetul Sfântului Scaun include administraţia centrală a Bisericii Romano-Catolice, cunoscută sub numele de Curia, care supraveghează guvernarea Bisericii cu 1,3 miliarde de membri în întreaga lume, reprezentanţele sale diplomatice globale şi activităţile media.

Bilanţul de 30 de pagini al APSA arată că deţine 4.051 de proprietăţi în Italia şi aproximativ 1.120 în străinătate, fără a include ambasadele sale din întreaga lume.

Doar aproximativ 14% din proprietăţile sale din Italia au fost închiriate la preţul pieţei, în timp ce celelalte au fost închiriate la preţuri reduse, multe dintre ele angajaţilor Bisericii. Aproximativ 40% erau clădiri instituţionale, cum ar fi şcoli, mănăstiri şi spitale.

Una dintre clădiri, situată în prestigiosul cartier londonez South Kensington, a dus la pierderi uriaşe, de aproximativ 140 de milioane de euro, după ce a fost cumpărată de Secretariatul de Stat al Vaticanului ca investiţie, în 2014.

În anul 2021, Vatican a început un proces cu 10 persoane implicate în achiziţionarea acesteia, printre care un cardinal proeminent. Aceste persoane sunt acuzate de infracţiuni financiare, printre care deturnare de fonduri, spălare de bani, fraudă, şantaj şi abuz de putere.