Cum a ajuns România să consume usturoi din China sau Egipt

Ați observat că pe rafturile magazinelor, fie că sunt magazine de cartier sau supermarketuri, nu mai găsiți usturoi produs în România? De cele mai multe ori, pe pachetul bine ambalat scrie „Made în China“, cel mai probabil indicația cea mai des întâlnită în lume, dar găsim și usturoi din Egipt, Olanda sau Germania. Mai puțin din România, cu toate că avem tradiție în cultivarea cepei și a usturoiului. În 2024, românii au cheltuit peste 20 de milioane de euro pe usturoi de import, în condițiile în care și fermierii de la noi cultivă această legumă. Suprafețele cultivate cu usturoi sunt însă tot mai mici.

Cum a ajuns România să consume usturoi din China sau Egipt? Majoritatea suprafețelor cultivate cu usturoi, terenuri situate în special în județele Botoșani, Suceava, Dolj, Arad, Teleorman, Olt, Iași, Dâmbovița, Buzău și Alba, sunt exploatate de mici fermieri constituiți în ferme de familie care nu au puterea financiară și nici tehnologia pentru a eficientiza o cultură ce presupune costuri mari de producție, se arată într-o analiză a Ministerului Agriculturii, citată de Economica.net.

În consecință, suprafețele și producțiile locale scad, făcând astfel loc importurilor care acoperă mai mare parte din necesarul de consum. „Deficitul de producție la cultura de usturoi cultivat în câmp se datorează costurilor mari de producție, deficitului de sămânță din soiuri autohtone, lipsa gamei de mașini și utilaje necesare aplicării tehnologiei, precum și slaba asociere a producătorilor agricoli“, se concluzionează în analiza Ministerului de resort.

Cum a ajuns România să consume usturoi din China sau Egipt. Date statistice

În anul 2023, din datele Institutului Național de Statistică, un român a consumat, în medie, 2,5 kg de usturoi, față de 2 kg în anul 2022, în contextul în care producția s-a diminuat de la 50.235 de tone în 2022, la 45.801 în 2023 (-8,85%), inclusiv pe fondul scăderii suprafeței cultivate cu 3%, până la 8.713 hectare.

Cât despre 2024, an pentru care nu există date referitoare la suprafața cultivată și producție, cifrele INS indică importuri de 7.000 de tone, în valoare de 20 de milioane de euro, și exporturi de 154,5 tone, în valoare de 255.000 de euro, rezultând un deficit comercial de 19,8 milioane de euro. Astfel, dacă ne raportăm la producțiile din 2023 și având în vedere un necesar de consum estimat la 47.650 de tone, reiese un deficit de aproximativ 1.800 de tone, mult sub cantitățile importate.

În 2024, cel mai mult s-a cumpărat usturoi din Olanda (5.100 tone), Germania (535 tone), Spania (483 tone), Egipt (295 tone) și China (152 tone). România exportă usturoi în țările UE precum: Ungaria, Belgia, Bulgaria și Italia, dar și în țări din afara UE, cum ar fi Ucraina.

„Pentru a se asigura necesarul de consum al populației, trebuie menţinute la un nivel crescut suprafețele dedicate acestei culturi, motivarea producătorilor existenți să nu abandoneze această cultură, precum și încurajarea fermierilor noi să cultive usturoiul în zonele cu tradiție. Cultura de usturoi are un potențial nevalorificat pe deplin în sensul existenței unor premise care să ofere producătorilor posibilitatea funcționării în condiții de piață echitabile în context concurențial. În perioada 2022 – 2023, atât suprafața cultivată cu usturoi, cât și producția totală s-au aflat pe un trend descendent“, se mai arată în analiza Ministerului Agriculturii.

Ajutor de minimis de 3.000 de euro la hectar pentru susţinerea producţiei de usturoi

De asemenea, potrivit sursei citate, marile rețele comerciale sunt interesate de achiziționarea unor cantități mari și constante de usturoi, datorită preferințelor consumatorilor pentru acest produs.

În România, fermierii care doresc să cultive usturoi vor putea primi în acest an un sprijin financiar de cel mult 3.000 de euro/hectar prin schema de ajutor de minimis privind susţinerea producţiei de usturoi, fondurile totale alocate fiind de 60 de milioane de lei, potrivit unui proiect de hotărâre postat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Beneficiarii ajutorului de minimis pot fi: producători agricoli persoane fizice, producători agricoli PFA, II, IF constituite potrivit OUG nr. 44/2008 şi producători agricoli persoane juridice.