Bloomberg: JD Vance datorează scuze României

În noiembrie 2024, România a trecut prin cea mai gravă criză electorală din ultimele trei decenii: anularea primului tur al alegerilor prezidențiale.

Deși gestul a stârnit un val de critici internaționale, inclusiv o reacție vehementă a vicepreședintelui american JD Vance, care a acuzat Europa de „abandonarea democrației”, datele disponibile astăzi arată că România a fost mai degrabă victima unui atac informațional masiv decât un actor de rea-credință. Contextul complet sugerează că JD Vance și alți lideri politici care au emis verdicte rapide ar trebui să-și reconsidere poziția — și să își ceară scuze.

Cum a început criza

Totul a pornit de la ascensiunea spectaculoasă a lui Călin Georgescu, un candidat considerat marginal, care ajunsese, contrar tuturor așteptărilor, la 23% din voturi. Cu doar câteva săptămâni înainte de scrutin, Georgescu avea sub 1% în toate sondajele publice, iar partidele tradiționale nu îl considerau un competitor serios.

Campania sa a explodat pe TikTok, platformă unde a fost promovat intens de o rețea de conturi aparent independente, dar în realitate coordonate, potrivit anchetelor ulterioare. Într-un context în care CNA și alte instituții de reglementare nu aveau atribuții clare asupra platformelor de social media, această mișcare a trecut inițial neobservată de autorități.

După scrutin, TikTok a recunoscut că a închis mii de conturi false și a anunțat dublarea numărului de moderatori pentru România, o măsură tardivă, dar revelatoare asupra proporțiilor manipulării.

14:28 • POLITICĂ

Statul român, acuzat de abuz: Ion Cristoiu critică dur autoritățile, după scandalul de la Ploiești

10:05 • ACTUALITATE

Casele de pariuri confirmă: Crin Antonescu, favorit la Președinție

Rădăcinile operațiunii

Investigațiile derulate atât de autoritățile române, cât și de organizații internaționale precum Viginum (agenția franceză de monitorizare a amenințărilor digitale) au identificat că rețeaua de promovare a fost conectată la AdNow LLP, o companie britanică cu rădăcini într-o structură rusească de propagandă digitală. Platformele utilizate pentru coordonare includeau Discord, Telegram și forumuri obscure din Europa de Est.

Mii de conturi, majoritatea create în Turcia și alimentate cu adrese e-mail de proveniență rusă, au fost activate simultan în ultimele zile ale campaniei. Aceste conturi au promovat conținut favorabil lui Georgescu, dar și mesaje anti-occidentale și teorii conspiraționiste cu tematică familiară propagandei Kremlinului.

În același timp, influencerii locali, inclusiv nume cunoscute din mediul online, au fost cooptați pentru a amplifica aceste mesaje, uneori contra cost, alteori din convingere ideologică.

Cine este Călin Georgescu

Portretul lui Georgescu, conturat după scrutin, a șocat opinia publică: un amestec de discursuri fascistoide, teorii ale conspirației și elogii aduse unor figuri controversate din istoria României. De exemplu, într-un interviu realizat înainte de alegeri și publicat de G4Media.ro, Georgescu își exprima admirația pentru lideri ai Mișcării Legionare și propaga ideea că băuturile carbogazoase conțin nano-cipuri.

După anularea alegerilor, Georgescu a fost inculpat pentru mai multe infracțiuni, inclusiv subminarea ordinii constituționale și fals în declarații privind finanțarea campaniei. El a respins acuzațiile, declarând că este „o victimă a statului polițienesc”, însă datele anchetei infirmă această versiune.

De ce a fost necesară anularea alegerilor

Curtea Constituțională a României a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale, considerând că amploarea manipulării a compromis iremediabil integritatea procesului electoral. Chiar și în lipsa unui standard internațional clar privind anularea alegerilor sub influența dezinformării digitale, decizia a fost fundamentată pe dovezi substanțiale.

Criticii interni și internaționali au ridicat problema abuzului de putere, însă realitatea este că instituțiile românești au acționat în condiții de vulnerabilitate maximă și sub presiunea unor riscuri fără precedent. Alternativele — validarea unor alegeri compromise sau suspendarea scrutinului în lipsa unor proceduri clare — ar fi fost chiar mai grave pentru democrația românească.

Ce a greșit JD Vance

Declarația lui JD Vance, vicepreședinte al SUA, potrivit căreia Europa „abandonează democrația”, a fost primită cu amărăciune în România. În loc să sprijine un stat aliat aflat în fața unei agresiuni informaționale sofisticate, Vance a amplificat o narațiune falsă, punând România pe picior de egalitate cu regimuri iliberale.

Într-un context în care Rusia investește masiv în destabilizarea țărilor est-europene, o reacție mai prudentă și o documentare riguroasă ar fi fost nu doar de dorit, ci și necesară.

România merită nu doar înțelegere, ci și respect pentru decizia de a proteja procesele democratice, chiar și cu costuri politice și de imagine internațională pe termen scurt.

Un drum dificil înainte

Pe 4 mai 2025, România organizează alegeri prezidențiale refăcute. De această dată, autoritățile au implementat măsuri mult mai stricte împotriva manipulării digitale, inclusiv monitorizarea sporită a rețelelor sociale și parteneriate directe cu marile platforme online.

Riscurile rămân ridicate, mai ales în condițiile ascensiunii unor lideri populiști precum George Simion. Însă decizia României de a nu tolera o fraudare digitală a voinței populare demonstrează că democrația în această parte a Europei este încă vie — și merită apărată.

JD Vance și toți cei care au judecat pripit ar trebui să recunoască acest lucru. România nu a abandonat democrația. Din contră: a făcut un gest de curaj pentru a o salva.