Reportaj: Mica tele-demolare din Ștefan cel Mare
În stația din Pipera e liniște. N-ar trebui să fie, după ce primarul Sectorului 2 a anunțat că a semnat marți ordinele de demolare pentru spațiile comerciale din stațiile de metrou Ștefan cel Mare și Pipera, dar e liniște. Niciun muncitor pregătit să dărâme, vreun polițist să mențină ordinea ori protestatar să-și strige nemulțumirea.
Cele două cafenele din incintă își așteaptă, cu obloanele trase, sentința. Scandalul e patru stații mai încolo, pe Magistrala 1, la Ștefan cel Mare.
Se naște, legitim, întrebarea: Ce are zona asta în plus, de aici se tratează chioșcurile cu flexul și ranga iar dincolo, nu? Are ingredientul minune, catalizatorul și acceleratorul activității publice: presa, care filmează, întreabă, discută, așteaptă, transmite.
Nu a ajuns întâmplător aici, pentru că niciun geam nu a fost ciobit măcar, nicio rangă băgată între termopanele chioșcurilor condamnate până când primii jurnaliști nu au coborât în gura de metrou.
Au fost anunțați de ministerul Transporturilor, de partidul ministrului și al primarului, s-a așteptat până la o oră rezonabilă a dimineții să se dea startul la ceva ce ar fi putut începe în zori.
Abia când mediatizarea a fost asigurată, s-a spart primul geam iar flexul a început să curme verticalitatea profilelor din aluminiu.
În paralel, partidul ministrului Transporturilor și al primarului posta imagini de la fața locului (foto). „Legea e lege pentru toți. A început desființarea spațiilor comerciale – stația Ștefan cel Mare”, anunța public pe facebook Uniunea Salvați România.
Proteste anemice
Pornit la nouă dimineața, scandalul din stația de metrou Ștefan cel Mare era departe de a fi stins miercuri după-amiază. Nu avea însă nici vreo mare vlagă și era făcut mai mult la trecerea timpului.
În fața unui chioșc plin cu biscuiți, covrigei și sucuri era nucleul celor 15 – 20 de protestatari. Stăteau, vorbeau pe bisericuțe, butonau telefoane. Din când în când strigau spre primarul Radu Mihaiu, peste umărul celor cinci polițiști locali care formau un cordon de protecție între ei și angajații primăriei sau cei ai Metrorex.
Primarul se plimbă, mai schimbă o vorbă cu Ștefan Paraschiv, directorul Metrorex, eroul ministrului Transporturilor după ce a deschis un chioșc cu ranga. Mai câteva cuvinte cu presa.
Revine la protestatari, ascultă, discută, le spune că nu are ce face, nu au autorizație de construire. Se încing ușor spiritele, polițista care deschide cordonul de protecție e pavăză netulburată între protestatari și edil, netulburați stau și cei patru colegi ai ei.
„Dacă nu aveți argumente, plecați, asta faceți, ca un laș”, strigă după Mihaiu o femeie, în momentul în care bărbatul se îndepărtează câțiva pași și revine la traseul directorul Metrorex – presă – angajații ADP.
„Zici de Rădoi, ai fost în stare să faci ce-a făcut Rădoi, să trimită oamenii la tratamente? Prăpăditule ce ești”, îi strigă altă femeie directorului Paraschiv.
Primarul Sectorului 2 și directorul Metrorex nu răspund, își continuă pendularea, au stat acolo toată ziua. Puteau să plece, poate se mai linișteau spiritele dacă oamenii rămâneau doar cu cei aproximativ 20 – 30 de jandarmi și polițiști, dar au preferat să fie combustibilul care menține focul mocnit al protestelor.
Printre ei, cei patru-cinci muncitori de la ADP se mișcă încet, ca în timpul programului de lucru la stat. Unul dă delicat cu mătura, să nu uzeze podeaua stației de metrou. Îndepărtează ultimele resturi, doar de el văzute, preț de minute bune.
Până la ora 15, doar două din cele șase magazine sunt desființate. „Va merge mai repede de aici încolo”, ne dă asigurări edilul. Seara, al treilea spațiu comercial pornește, cu profilele de aluminiu înainte, pe ultimul drum al chioșcurilor, spre centrul de reciclare.
„Se vor demola și în Pipera, nu pot să vă spun însă când, credeți că ar fi prudent să anunț presa când demolăm în Pipera”, ne răspunde la întrebare primarul Sectorului 2.
În timp ce edilul vorbește, la câțiva metri de noi, un electrician al Metrorex maschează cablurile spațiului unde, pe 10 metri pătrați, s-au vândut ani de zile poșete și gablonzuri. Spațiu în care mai stă, abandonat într-un colț, cu fața la perete, un manechin bărbătesc, complet dezbrăcat.
În cele din urmă este ridicat încet, cu mișcări prudente, de angajat la stat, de un muncitor de la ADP Sector 2.
„Gata, e liber!”.