Alertă! Autostrada Brașov – Cluj riscă să fie îngropată în birocrație și exproprieri greu de gestionat

Autostrada Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România, fiind considerată esențială pentru dezvoltarea economică și creșterea mobilității între regiunile centrale și vestice ale țării.

Însă, la aproape două decenii de la aprobarea inițială a indicatorilor tehnico-economici prin Hotărârea Guvernului nr. 1363/2003 și la mai bine de șase ani de la reaprobare prin Hotărârea Guvernului nr. 739/2019, proiectul întâmpină numeroase dificultăți. Printre acestea se numără procedurile de expropriere prelungite, modificările repetate ale valorilor despăgubirilor și discrepanțele între documentațiile cadastrale, toate acestea subminând în mod constant progresul lucrărilor, conform unui document guvernamental consultat de PUTEREA.

Un proiect care stagnează din cauza exproprierilor

Unul dintre cele mai mari obstacole în realizarea acestui obiectiv de utilitate publică rămâne procesul de expropriere al imobilelor care constituie coridorul de expropriere al lucrării. Conform reglementărilor, începerea lucrărilor a fost condiționată de finalizarea acestui proces, care s-a întins pe mai mulți ani. Începând cu 2016, mai multe hotărâri de guvern au fost emise pentru a declanșa procedurile de expropriere, printre care Hotărârea Guvernului nr. 67/2016, Hotărârea Guvernului nr. 420/2017 și Hotărârea Guvernului nr. 734/2017, care au fost completate și modificate de-a lungul timpului.

Fiecare dintre aceste acte normative a adus suplimentări ale sumelor destinate despăgubirilor, ceea ce indică faptul că estimările inițiale au fost fie nerealiste, fie că au apărut dificultăți în evaluarea corectă a proprietăților. Chiar și în 2022, prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2022, s-a aprobat suplimentarea fondurilor pentru despăgubiri, ceea ce subliniază o problemă persistentă: evaluarea imobilelor expropriate nu a fost realizată într-un mod care să asigure o despăgubire corespunzătoare și corectă pentru toți proprietarii.

În plus, documentațiile cadastrale realizate ulterior au dus la modificări importante ale datelor de identificare ale imobilelor afectate, precum suprafețele și categoriile de folosință. Astfel, la un număr de 311 imobile afectate, s-au înregistrat diferențe semnificative față de suprafețele inițial estimate, ceea ce a generat o nesiguranță suplimentară în procesul de expropriere.

10:24, 15.04.2025 • Dezvăluiri

Birocrația sabotează preluarea Spitalului CFR Cluj: Grindeanu recunoaște întârzierile și problemele majore

10:40, 01.04.2025 • Dezvăluiri

Birocrație de top la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: 50 de angajați la direcția de comunicare

Discrepanțele și neregulile din documentațiile cadastrale

Conform unui raport oficial, unele dintre imobilele expropriate nu au fost identificate corect din punct de vedere cadastral. Aceste nereguli au apărut datorită suprapunerii planurilor parcelare peste coridorul de expropriere, ceea ce a dus la modificarea suprafețelor afectate și la schimbarea categoriilor de folosință. De asemenea, au fost identificate nereguli în ceea ce privește numele și titularii drepturilor de proprietate, ceea ce a condus la identificarea ulterioară a moștenitorilor legali ai unor proprietari inițial neidentificați.

Aceste probleme tehnice au dus la un proces de expropriere mai lung și mai costisitor decât ar fi fost necesar. În loc să se construiască autostrada, resursele au fost deviate către rezolvarea unor disfuncționalități administrative. Mai grav este faptul că unele dintre aceste erori ar fi putut fi evitate dacă documentațiile ar fi fost realizate într-un mod mai riguros încă de la început, iar sistemele informatice ale autorităților ar fi fost mai eficiente.

Lipsa unui mecanism de actualizare eficient

Una dintre marile probleme ale proiectului este lipsa unui mecanism de actualizare rapidă și eficientă a datelor legate de proprietățile afectate. Deși sunt prevăzute reglementări pentru actualizarea situațiilor imobilelor expropriate după întocmirea documentațiilor cadastrale, procesul a fost mult mai anevoios decât ar fi fost necesar. Procedurile de verificare și de actualizare a valorilor despăgubirilor au fost întârziate de-a lungul timpului, iar corectarea erorilor din documentații nu s-a făcut într-un termen rezonabil.

Aceasta nu este doar o problemă administrativă minoră. Impactul întârzierilor în actualizarea situației imobilelor afectate se resimte în tot procesul de construire. Dacă imobilele nu sunt expropriate rapid, nu se pot începe lucrările, iar acest lucru duce la blocaje financiare și tehnice care afectează întreg proiectul. În plus, proprietarii nu pot beneficia de despăgubirile prevăzute, iar în cazul în care aceștia contestă valorile oferite, procesul juridic poate deveni foarte complex și de lungă durată.

Consecințele economice și sociale

Întârzierile în implementarea acestui proiect au un impact economic semnificativ. În primul rând, lipsa unei infrastructuri de transport moderne între Brașov, Târgu Mureș, Cluj și Oradea împiedică dezvoltarea economică a regiunilor afectate. Autostrada ar fi putut crea noi oportunități de afaceri, ar fi îmbunătățit accesul la piețele din vestul Europei și ar fi stimulat investițiile în domenii diverse, de la turism la comerț și industrie.

De asemenea, întârzierea proiectului are și un impact social important. Autostrada ar fi contribuit la crearea unor locuri de muncă atât în timpul construcției, cât și pe termen lung, prin dezvoltarea infrastructurii și a zonei economice din jurul autostrăzii. Fiecare întârziere, fiecare eroare birocratică se traduce în oportunități pierdute pentru cetățeni.

Necesitatea unei soluții rapide

Dezvoltarea autostrăzii Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea este esențială pentru România, dar nu va fi posibilă fără rezolvarea problemelor administrative și tehnice. Procesul de expropriere a imobilelor, cu erorile sale cadastrale și întârzierea despăgubirilor, reprezintă un obstacol semnificativ. Aceste dificultăți nu doar că pun în pericol finalizarea lucrărilor, dar și afectează economia și dezvoltarea regiunilor vizate de proiect.

Schimbări preconizate

În ședința de azi a Guvernului, se va adopta un proiect de act normativ prin care vor fi aprobate unele măsuri care vizează suplimentarea sumelor de despăgubire pentru imobilele afectate de proiectele de expropriere pentru utilitate publică, conform Hotărârii Guvernului nr. 67/2016, cu modificările și completările ulterioare. Mai precis, propunerile sunt următoarele:

1. Suplimentarea sumei de despăgubire: Suma aprobată inițial prin Hotărârea Guvernului nr. 67/2016 va fi suplimentată cu 195.654,39 lei, ca urmare a reevaluării imobilelor afectate de expropriere.

2. Modificarea Anexei nr. 2:

   • Actualizarea informațiilor cu privire la suprafețele de teren și categoriile de folosință, pentru a reflecta schimbările intervenite în evaluările imobilelor;

   • Introducerea unor noi imobile pentru despăgubire și eliminarea unora, ca urmare a operațiunilor tehnice de comasare și dezmembrare;

   • Introducerea unor noi poziții în anexa respective, pentru a reflecta detalii suplimentare asupra imobilelor afectate.

3. Declanșarea procedurii de expropriere: Se va declanșa procedura de expropriere pentru imobilele identificate în punctele 2 și 5 ale anexei la prezenta hotărâre.

4. Evaluarea despăgubirilor: Valoarea despăgubirilor va fi stabilită pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de expertul autorizat ANEVAR, domnul Nicolae Grădinaru, și va respecta legislația în vigoare privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

5. Respectarea normelor legale: Procesul de evaluare va respecta dispozițiile Legii nr. 255/2010 și ale Hotărârii Guvernului nr. 53/2011, inclusiv actualizarea periodică a expertizelor întocmite de camerele notarilor publici.