EXCLUSIV. Care este adevărata miză a scandalului de la Spitalului de Ortopedie Foișor

Scandalul uriaș privind evacuarea pe timp de noapte a bolnavilor de la Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular „Foișor” din București și transformarea acestei unități medicale de elită într-un spital suport COVID ascunde de fapt o operațiune diabolică incredibilă pusă pe tapet de Raed Arafat cu complicitatea ministrului Sănătății Vlad Voiculescu și a premierului Florin Cîțu.

De ce Foișor și nu Gerota?

Raed Arafat a susținut că decizia de evacuare a Spitalului Foișor a fost una corectă, chiar dacă „a creat un disconfort pentru pacienţii care erau internaţi”.

„Poate că acum am învățat și mai mult pe partea de evacuare a unui spital, anumite aspecte pe care trebuie să le luăm în considerare în viitor”, a susținut într-o înregistrare pe Facebook șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU).

Tot Raed Arafat, cel care a semnat ordinul, mai susține că decizia a fost luată într-o situație critică, unitățile de primiri urgențe fiind supraaglomerate de bolnavi în stare gravă. „Decizia de a face loc pentru bolnavi în stare critică aș lua-o din nou pentru că asta înseamnă să tratezi o situație critică așa cum trebuie și nu să stai să te gândești ce să fac să nu supăr pe cineva. Îmi pare rău pentru cei pe care i-am supărat, dar decizia a fost una corectă”, a spus el.

Numai că Raed Arafat a omis să precizeze că forțarea trecerii Spitalului Foișor ca spital COVID și evacuarea de urgență a bolnavilor pe motiv de criză de locuri în București ascunde faptul că la câteva sute de metri de Spitalul Foișor se află Spitalul de Urgență Profesor Doctor Dimitrie Gerota al Ministerului Afacerilor Interne.

Și atenție, acest spital are prin definiție atribuții de intrare de urgență în diverse dispozitive, inclusiv în epidemii și pandemii, are ATI și bloc operator, infectioniști si pneumologi. De ce nu s-a transformat Spitalul Gerota în spital COVID???

Doar simplele coincidențe ale unor interese uriașe

Potrivit informațiilor noastre, transformarea Spitalului Foișor în spital COVID este o manevră diabolică, de fapt o lovitură năucitoare dată medicinei românești cu implicații imposibil de cuantificat.

Adevărata miză, potrivit  specialiștilor din sănătate și a băieților cu ochii roată, este destructurarea băncii de țesături de la Spitalul Foisorul de Foc din București. Aici este unitatea numărul unu de cercetare științifică aprofundată pentru tot ce înseamnă țesături de os selectate de la români de zeci de ani precum și a bazelor de date existente aici.

Aceiași specialiști și băieți cu ochii roată au precizat pentru PUTEREA că, în fapt, printr-o mișcare tip fereastra Overton, sub motivul creării pe sistem emoțional de noi locuri pentru bolnavii COVID 19, sub semnul heirupismului și a abaterii atenției publice prin intermediul televiziunilor, sistemului național de sănătate a primit o lovitură năucitoare, direct în cap.

Cum așa? Foarte simplu. Cu o investiție de peste 38 milioane de euro la Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular „Foișor” din București, se regăsesc în acest depozit al neamului nostru, adică al românilor, elemente, țesături și informații unice și de valoare uriașă.

Linșarea mediatică a managerului spitalului, prof. dr. Ioan Cristian Stoica de către Raed Arafat, Vlad Voiculescu și chiar premierul Florin Cîțu ascunde de fapt afacerea uriașă care se pune pe picioare prin transformarea Spitalului Foișor în spital COVID 19.

Întâmplător sau nu la anumite spitale din Târgu Mureș și Timișoara mai trebuiau create niște bănci de țesuturi. Oare cine are interesul să pună mâna pe banca de date și de țesuturi a românilor de la Spitalul Foișor?

Spitalul Foișor, trecut, prezent și viitor

Actuala clădire a Spitalului Clinic de Ortopedie Traumatologie „Foișor” a fost atestată în anul 1892. Din momentul atestării și până în anul 1948 a găzduit POLICLINICA „REGINA ELISABETA” pentru combaterea TBC-ului osteoarticular și, mai apoi, a devenit spital de TBC osteoarticular.

În 1984, prin demolarea Spitalului Clinic Brâncovenesc, Clinica de Ortopedie-Traumatologie din acest spital, condusă de Prof. Dr. Oleg Medrea, s-a mutat în actualul complex de clădiri, ca și spital clinic monoprofil, sub numele de Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie „Foișor”.

Clinica a fost condusă inițial de Prof. Dr. Dinu Antonescu, iar apoi de Prof. Dr. Mihai Popescu. D-ul Prof. Dr. Dinu Antonescu a rămas în continuare Profesor Consultant și coordonator al activității de cercetare. 

La ora actuală, Spitalul Foișor deține un departament de sterilizare de ultimă generație, computerizat și automatizat, astfel încât eroarea umană să fie redusa la maximum și prin care se permite urmărirea electronica a instrumentarului medical, în orice moment.

De asemenea, Spitalul Foișor este dotat cu o instalație de spălat paturi prin osmoză inversă, unică în țară: după utilizare, paturile sunt coborâte cu un lift la subsol, apoi intră în camera de spălare cu apă la 180 de grade, iar dezinfectarea se face cu soluții speciale. Readucerea paturilor în saloane se face prin circuite separate. 

Mai mult, spitalul experimentează la ora actuală un sistem de gestiune a unui program pilot unic – în curs de implementare. Este vorba de sistemul de organizare și gestionare a consumabilelor medicale, incluzând trasabilitatea de la intrarea în gestiune până la pacient.

Pacientul este identificat prin scanarea unei brățări ce îi este alocată la momentul internării. Astfel, prin acest sistem se știe exact ce consumabile s-au utilizat în tratarea pacienților și se optimizează fluxul de gestiune a produselor prin scanarea etichetelor cu coduri de bare.

Ce înseamnă fereastra Overton

„Fereastra Overton” reprezintă un complex de oportunități pentru cei care vor ca, într-o societate, să transforme o idee sau problemă aparent de neacceptat într-o lege normală!

Josef Overton a demonstrat în 1990, când a formulat „Windows Theory”, că există tehnici de distrugere a oricărei societăți și a fundamentelor acesteia, prin promovarea unor concepte absolut inacceptabile și chiar incompatibile cu existența normală a acelei societăți.

Victime ale unor asemenea atacuri sofisticate sunt în primul rând societățile tradiționale, de multe ori privite ca înapoiate de către societățile mai avansate economic sau tehnologic.

Ce a vrut să spună sociologul american când a formulat această teorie, botezată cu numele său după ce el a murit prematur în urma unei catastrofe aviatice? Că un astfel de mecanism este „Fereastra Overton”, sau trecerea unei idei de la „imposibil” la „legal” în șase pași:

• Pasul 1 – imposibil: într-un moment de oportunitate politică ori socială, se prezintă opiniei publice o idee (problemă sau chiar o soluție la o problemă) care este cunoscută în societate ca fiind imposibilă și de neacceptat (bazându-se pe logică și fapte). În această fază este forțată acceptarea existenței ideii/problemei și sunt provocate discuțiile pe tema acesteia; 
• Pasul 2 – radical: este inițiată dezbaterea ideii de către specialiștii în domeniu, care o prezintă ca fiind radicală, însă nu de neconceput. În mediul virtual, utilizatorul poate substitui specialistul, devenind chiar el vectorul de inoculare a acesteia. Ideea este în continuare respinsă ca neviabilă;
• Pasul 3 – acceptabil: unii formatori de opinie declară că ideea poate fi acceptabilă și poate funcționa în anumite circumstanțe;
• Pasul 4 – rațional: „Fereastra Overton” este mutată în zona rațională, etapă în care media începe să joace un rol foarte important în „manipularea auditoriului”. Ideea este reprezentată ca fiind soluția rațională, fiind utilizate argumente raționale pro și contra acesteia;
• Pasul 5 – popular: ideea este prezentată ca fiind foarte populară, răspândită în societate, deseori fiind utilizate jumătăți de adevăruri. Diseminarea și dezvoltarea este preluată de „postaci”, accentul fiind pus pe susținerea cantitativă a ideii;
• Pasul 6 – legal: „Fereastra Overton” se mută în zona legalizării ideii/problemei, fiind prezentată ca o oportunitate politică, după ce politicienii promulgă o lege personalizată. Așadar, după cum se poate constata și în România, „Fereastra Overton” funcționează în ambele sensuri: de la imposibil la lege, dar și de la lege la imposibil, iar Monitorul Oficial este „înțesat” de acte normative personalizate, adică cu dedicație.