Istoria industriei de telecomunicații ne arată că neimplicarea statului a fost benefică

Tehnologia informației este una dintre foarte puținele industrii în care România a reușit să recupereze decalajele față de economiile dezvoltate ale lumii. A reușit doar pentru că a avut „norocul” să nu fie super-reglementată și controlată de autorități, drept pentru care s-a putut dezvolta în voie.

Cei care nu s-au născut după 2000 își amintesc cum arăta tehnologia comunicațiilor în anii 1990. Telefonia fixă era la putere, internetul abia apărea prin dial-up, telefonia mobilă era la nivelul de gadget foarte scump. Dar s-a dezvoltat. Așa cum a crescut televiziunea prin cablu, prin instalări cvasi-legale de rețele de fire, împânzind orașele și fațadele blocurilor, s-a dezvoltat și telefonia mobilă. Pasiunea unor specialiști de la Connex și Dialog, care au devenit ulterior Vodafone și Orange, au adus comunicațiile mobile la nivelul 2G apoi 3G și au pus România pe harta comunicațiilor internaționale.

Puțini dintre noi își mai amintesc că iPhone, primul smartphone Apple, a fost lansat doar în 2007 și nu mai devreme. Dar vedetele telefoniei voce-SMS erau Nokia, Motorola, Ericsson, Alcatel și altele, care acum abia mai există pe piașa telefoanelor inteligente. HTC, Apple și apoi Samsung, Huawei, LG au început istoria telefoanelor moderne. Lucrurile s-au schimbat rapid pe piața telefoanelor și giganți precum Nokia au dispărut în câțiva ani, după ce au avut poziții super-dominante pe piața globală.

La lansarea conexiunilor 4G mulți strâmbau din nas la afirmațiile că vom avea nevoie de transfer de date mai bun pentru a putea viziona clipuri video, pentru streaming și pentru apeluri video. În prezent, dacă apare în colțul telefonului sigla 3G ne speriem pentru că viteza de transfer este atât de mică încât abia deschidem mailurile.

Acum, avem suficientă viteză pentru a putea face aproape orice cu ajutorul telefonului. Oricum, telefonul a devenit un accesoriu indispensabil chiar și pentru cei care nu utilizează aparatul pentru transfer de date. Capacitățile acestuia l-au transformat în lucrul fără de care nu mai ptuem pleca de acasă. Înlocuiește și cardul bancar și cheia de la casă (dacă avem un smarthome) și în viitorul apropiat va înlocui și cartea de identitate. Deja ne ajută la prezentarea diferitelor acte oficiale pe care nu le avem în format fizic.

Dezvoltare și inovație

Cei care au participat activ la dezvoltarea acestei industrii-gigant au avut de câștigt. Cei care nu au ținut pasul cu inovația, au dispărut de pe piață. Industria este dominată de Huawei, Samsung și Apple pe piața de terminale mobile, dar nume mari precum Nokia sau Motorola sunt utilizate de alte companii decât cele inițiale. Și vin din urmă producători precum Xiaomi și Oppo, care amenință poziția celor din top și care au aum investesc din ce în ce mai mult în cercetare, dezvoltare și inovație.

Pe piața operatorilor de telefonie am văzut dispărând nume precum Connex, Telemobil, Zapp. Acum piața este dominată de Orange, Vodafone, Telekom și Digi, companiile care au avut resurse să investească în rețele, în coomunicații din ce în ce mai bune. Nu este surprinzător că vorbim de companii mari și foarte mari; investițiile se ridică la sute de milioane de euro anual doar în România în rețele. Așa a ajuns România să aibă viteze bune și foarte bune pentru internet mobil și internet fix.

La fel ca la terminale, producătorii de echipamente de rețea au investit miliarde de dolari în inovație. Am asistat, în urmă cu circa 20 de ani, la apariția Huawei în rândul producătorilor de echipamente de rețea pentru operatorii de telefonie mobilă. Pentru tehnologia 3G, operatorii au înceut să cumpere echipamente de la Huawei, nu doar de la furnizorii clasici, precum Ericsson și Alcatel. Operatorii știau foarte bine ce făceau, deși jurnaliștii îi întrebau dacă sunt suficient de rezistente echipamentele produse în China. La lansarea 4G nu își mai punea nimeni întrebări referitoare la calitatea furnizorului de echipamente.

Tehnologia nu va fi oprită de politică

Industria IT&C, nu doar cea de telecomunicații, s-a dezvoltat puternic în ultimii 15 ani, chiar mai puțin. Vorbim aici  de producătorii de software, de business outsourcing, de dezvoltatorii de aplicații. Deși a existat un plan petru dezvoltarea acetei industrii dinainte de 2000 (prin reduceri de taxe și impozite și facilitarea intrării companiilor străine), acesta nu a fost pus în aplicare.

Se poate observa, comparativ cu dezvoltarea telecomunicațiilor, cum acestea, nereglementate, s-au putut dezvolta în voie. Au ajuns să plătească sute de milioane de euro anual la buget și să investească alte sute de milioane în economie. Nu este, de fapt, o surpriză că implicarea statului prin reglementare haotică, făcută cu ne-specialiști, dăunează oricărei industrii.

Suntem acum în pragul erei 5G în comunicațiile mobile, cu terminale mobile de care nu ne mai putem despărți. 5G nu va însemna foarte mult pentru utilizatorii persoane fizice; vom avea viteze mai bune pentru video la rezoluție 4K și 8K și, probabil, va fi acoperire suficientă și în zone rurale pentru un internet decent. Dar pentru companii și chiar pentru autorități va însemna mult mai mult. Internet of Things, Inteligența Artificială, Big Data, utilizarea sistemelor de supravheghere video inteligente în orașe, sunt doar câteva exemple de tehnologii care vor transforma mediul de afaceri și chiar viața urbană.

Industria din România așteaptă licitația 5G pentru a putea dezvolta pe noi spectre de frecvență conectivitatea 5G. Orange a anunțat în urmă cu o săptămână că a reușit acoperirea cu 5G a Bucureștiului, devenind astfel primul oraș din lume cu acoprire 5G integrală. Vodafone și Digi au, de asemenea, zone cu conectivitate 5G, lucruri care mențin țara noastră în rândul statelor cu tehnologie avansată în industria comunicațiilor.

Nu putem decât spera că autoritățile vor permite în continuare dezvoltarea acestei industrii, care devine tot mai importantă în perioada de criză sanitară prin care trecem și care ne obligă la distanțare socială. Statul nu are decât de câștigat de pe urma industriei, atât prin taxe și impozite, cât și prin investițiile care trebuie făcute. Ar fi bine să se implice cât mai puțin prin legi și reguli care să blocheze accesul la inovație.

Citește și:

• Asociația Operatorilor Mobili din România cere reformularea proiectului de lege 5G