Florin Cîțu și Raluca Turcan au întors spatelor celor 5.000.000 de români care muncesc
Astăzi, de 1 mai, cam în întreaga lume este sărbătorită, sub diverse forme, Ziua Internațională a Muncii, dar la noi actualii guvernanți au uitat de românii care muncesc în țară și în afara țării.
Iohannis: „Suntem o națiune de oameni harnici, ambițioși și hotărâți să reușească”
Ministrul liberal al Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, n-a catadicsit să transmită niciun mesaj celor circa 5.000.000 de români care muncesc în țară, dar nici celor care trudesc în străinătate.
De asemenea, nici premierul Florin Cîțu nu s-a obosit să posteze vreun mesaj pe site-ul Guvernului pentru românii care zi de zi muncesc atât în țară cât și în afara granițelor țării.
Singurul care n-a uita de cei care muncesc a fost președintele Klaus Iohannis care a transmis pe Facebook un mesaj de ziua celor care muncesc apreciind semnificaţia din spatele sărbătorii, afirmân că românii sunt o naţiune de oameni harnici.
„Munca și sacrificiile femeilor și bărbaților din întreaga lume sunt celebrate astăzi, de 1 Mai. Este important să nu uităm cât de dificilă a fost, de-a lungul istoriei, obținerea unor drepturi care ni se par acum absolut firești: condiții de lucru decente, răsplată corectă pentru efortul depus și egalitate de gen. Astăzi avem o șansă uriașă de a construi împreună, în perioada post COVID-19, România pe care ne-o dorim. Suntem o națiune de oameni harnici, ambițioși și hotărâți să reușească – acesta este spiritul în care vom relansa economia în beneficiul nostru, al tuturor! #ZiuaInternaționalăaMuncii”, scrie Klaus Iohannis pe Facebook.
1 mai, sărbătoarea muncitorilor
Trebuie precizat că în anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.
În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde.
Coloane de oameni, în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte uriașe. După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte. 1 mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internațională a Muncii. Există și excepții, de exemplu Australia, Elveția și Statele Unite, unde 1 mai nu este o sărbătoare oficială.
În majoritatea țărilor vest europene, ziua de 1 mai este zi liberă. De exemplu, în Germania, de 1 mai se poartă la butonieră o panglică roșie, în amintirea lui 1 mai 1890, când, în pofida interdicției manifestațiilor de către Sozialistengesetz, militanții Internaționalei au convenit să se întâlnească în parcuri purtând o astfel de panglică.