Nu seamănă cu nimic din ce se găseşte pe pământ: Buretele marin cu calități vindecătoare

„Nimeni nu se uită la acest burete, spunând că este un burete miraculos, dar el ar putea fi soluţia”, afirma nu demult Bob Stone, cercetător la Centrul Ştiinţific de Pescuit Alaska al Agenţiei Americane Oceanice şi Atmosferice (NOAA).

Un mic burete verde, descoperit în apele îngheţate din largul statului Alaska acum câțiva ani ar putea oferi prima armă eficientă împotriva cancerului de pancreas, o tumoare agresivă în faţa căreia medicina are prea puţine soluţii.

Buretele cu pricina este de mărimea unei mingi de golf și a fost botezat „Latrunculia austini”, în 2005, în cadrul unei expediţii de explorare a ecosistemelor submarine de care depinde industria pescuitului din Alaska. Teste efectuate în laborator au indicat că multe dintre moleculele acestui burete distrug selectiv celulele canceroase pancreatice, după cum a explicat Mark Hamann, un cercetător de la Facultatea de Medicină a Universităţii din Carolina de Sud.

Echivalent necunoscut

„Fără nicio îndoiala aceasta este cea mai activă moleculă împotriva cancerului pe care o cunoaştem”, se bucură Mark Hamman. „Deşi mai este încă multă treabă de făcut, este vorba de prima etapă-cheie în descoperirea şi procesul de creare a unui tratament”, a explicat Hamann.

09:06, 15.10.2024 • Sănătate

Alertă de sănătate: Boala care te omoară în 48 de ore depistat într-o școală din Ilfov

Cancerul de pancreas are o evoluţie lentă ceea ce explică diagnosticul său tardiv, care lasă puţine şanse bolnavului, deoarece tratamentele devin atunci prea puţin eficiente. Şansele de a supravieţui cinci ani acestei tumori sunt de doar 14%, potrivit American Cancer Society. În Statele Unite, 53.670 de cazuri noi au fost diagnosticate în 2017 şi peste 43.000 de oameni au murit din această cauză.

Compoziţia chimică a „Latrunculia austini” nu are un echivalent cunoscut şi structurile complexe ale moleculelor nu seamănă cu nimic din ce se găseşte pe pământ sau chiar în apele tropicale cald, afirmă aceşti cercetători. Complexitatea acestei chimii se explică prin condiţiile de supravieţuire cu care se confruntă aceste animale marine, potrivit levif.be.