Cu ce vine la bord, pe Pământ, sonda Osiris-Rex

Sonda americană Osiris-Rex a părăsit definitiv orbita asteroidului Bennu, situat la 2,3 miliarde de kilometri de Terra, de pe suprafața căruia a colectat mostre de sol pe parcursul anului trecut, și a început călătoria de întoarcere pe Pământ.

Va fi o călătorie lungă: sonda va ateriza în deșertul din Utah, în Statele Unite, abia la 24 septembrie 2023, potrivit RFI. Sonda „se deplasează cu o viteză mai mare de 950 km/h”, a declarat Dante Lauretta, coordonatorul științific al misiunii, în transmisiunea video a evenimentului.

Propulsoarele vehiculului spațial au fost puse în funcțiune fără probleme timp de șapte minute pentru a proiecta sonda pe traiectoria corectă. Osiris-Rex aduce la bord „mai mult de 60 de grame” de praf și fragmente ale asteroidului, adică cea mai mare probă colectată de NASA de pe rocile lunare aduse pe Pământ în urma misiunilor Apollo.

Pentru a obține acest rezultat, Agenția Spațială Americană a efectuat o operațiune riscantă în octombrie 2020: sonda a intrat în contact cu suprafața asteroidului timp de câteva secunde, iar praful a fost ridicat  prin degajarea unei cantități de azot comprimat înainte de a fi colectat.

Era la un pas de eșec

Pentru oamenii de știință a fost o surpriză să afle faptul că brațul sondei care a pătruns mai mulți centimetri în suprafața asteroidului nu este în realitate la fel de compact pe cât se credea, a relatat Dante Lauretta.

NASA a realizat, câteva zile mai târziu, că misiunea era la un pas de un eșec total deoarece clapeta compartimentului de colectare nu reușea să se închidă, pierzând mostrele în spațiu.

Cu toate acestea, proba a ajuns în siguranță, transferată din brațul sondei în capsula montată în centrul acesteia. Peste doi ani și jumătate, capsula va fi detașată cu câteva ore înainte de a pătrunde în atmosfera terestră și va fi încetinită  în vederea aterizării cu ajutorul unui sistem de parașutare. Mostrele vor fi apoi transportate la Centrul Spațial Johnson (JSC) al Agenției Spațiale din Houston, însă 75% vor fi păstrate intacte „pentru a fi studiate de generațiile viitoare cu ajutorul tehnologiilor care nu s-au inventat încă”, au precizat reprezentanții Agenției.

Analiza mostrelor ar trebui să îi ajute pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine formarea Sistemului Solar și dezvoltarea Pământului ca planetă locuibilă.