Solicitarea de a retrage dosarul Roșia Montană de la UNESCO e criticată: „Cîțu calcă pe urmele lui Băsescu, Ponta sau Dăncilă”

Două organizații neguvernamentale, Declic și Mining Watch România, cer primului ministru să nu retragă proiectul Roșia Montană de la UNESCO. În opinia lor, dacă acest lucru se întâmplă, evaluarea și dosarul aflate acum pe masa Comitetului vor fi pierdute definitiv.

„Prim-ministrul Cîțu prejudiciază în mod semnificativ interesele și apărarea României în arbitrajul internațional, alimentând argumentația companiei miniere. Este inadmisibil ca și acest Guvern să joace după cum cântă Gabriel Resources, aruncând în aer toate eforturile făcute pentru câștigarea arbitrajului. Actiunile neinspirate ale premierului ne pot costa nu mai puțin de 5,7 miliarde de dolari canadieni, adică valoarea compensațiilor pe care le cere compania minieră de la statul român, în procedura de arbitraj”, a declarat Tudor Brădățan, director executiv Declic.

Conform unui comunicat de presă transmis de Declic, premierul Florin Cîțu calcă pe urmele politicienilor precum Traian Băsescu, Victor Ponta sau Viorica Dăncilă, devenind cel mai nou susținător al exploatării cu cianuri de la Roșia Montană.

Situația juridică

În ședința Coaliției de Guvernare din 28 iunie, Florin Cîțu a propus partenerilor de guvernare retragerea dosarului Roșia Montană de la UNESCO, după ce parlamentarii PNL de Alba i-au cerut public acest lucru. Practic, soarta Roșiei Montane se joacă pe câteva voturi de sprijin pentru Florin Cîțu în alegerile interne din partidul său.

Discuțiile din Coaliția de guvernare nu s-au finalizat, urmând să fie continuate la următoarea ședință comună. Împotriva solicitării premierului s-a poziționat USR PLUS, prin vicepremierul Dan Barna și co-președintele Dacian Cioloș. Liderul UDMR nu a făcut nicio remarcă privind Roșia Montană, dar este cel care a semnat în 2011 certificatul de descărcare arheologică a masivului Cârnic din Roșia Montană, pe vremea când era ministru al Culturii.

Potrivit discuțiilor din coaliție, premierul Cîțu își motivează solicitarea de retragere a dosarului prin litigiul dintre statul român și Gabriel Resources. Arbitrajul a devenit din nou scuza perfectă pentru a masca înțelegerile politice cu compania minieră. Aceeași scuză a fost folosită și de guvernul Dăncilă care a cerut în plenul Comitetului UNESCO amânarea unei decizii în 2018.

În opinia organizațiilor non-guvernamentale, astfel de motive nu se mai justifică în prezent, deoarece ele contravin argumentării juridice a caselor de avocatură Lalive (Elveția) și Leaua (România), angajate de statul român în procesul internațional.

Documente publice din arbitraj susțin că: „Nici Lista Monumentelor Istorice din 2015, nici cererea UNESCO, ambele anterioare inițierii arbitrajului, nu reflectă o hotărâre a statului de a nu permite proiectul. Mai mult decât atât, RMGC este singura vinovată pentru orice presupus impediment de a obține autorizațiile de construcție pentru proiect” (24 mai 2019) sau „Cererea pentru ca Roșia Montană să devină sit UNESCO nu are impact asupra proiectului” (22 februarie 2018).

„De fiecare dată când premierul Cîțu deschide gura pe tema Roșiei Montane, șansele noastre la ICSID scad. Și nu doar atât, asistăm la o nouă trădare. Premierul Cîțu trebuie să își asume toate consecințele acestor declarații și acțiuni: pierderea procesului de la Washington, simultan cu îngroparea șanselor la dezvoltare durabilă, recunoaștere internațională și prosperitate pentru comunitatea din Roșia Montană”, a declarat Roxana Pencea, membru fondator Mining Watch România.

Situația dosarului Roșia Montană

Comitetul UNESCO se întrunește între 24-27 iulie 2021 pentru a discuta nominalizările pentru Lista Patrimoniului Mondial. Dosarul Roșia Montană se află pe ordinea de zi a Comitetului la poziția 17, din cele 26 de nominalizări programate.

Dosarul „Peisajul Cultural Minier la Roșia Montană” a fost trimis către UNESCO pe 4 ianuarie 2017 de către ministrul Culturii, Corina Șuteu, în ultimele zile de mandat ale Guvernului Cioloș.

În iunie 2018, guvernul Dăncilă a solicitat amânarea dosarului în plenul Comitetului UNESCO. Solicitarea a fost aprobată cu mențiunea că acesta trebuie retrimis în maximum trei ani, altfel recomandarea de înscriere va expira.

În ultima zi a lui ianuarie 2020, guvernul Ludovic Orban a reluat procedura pentru UNESCO.

Nominalizarea se află acum pe ordinea de zi a Comitetului UNESCO, cu recomandare de înscriere din partea ICOMOS, organism consultativ de specialitate al UNESCO. Ca și în 2018, ICOMOS recomandă, simultan cu includerea pe Lista Patrimoniului Mondial, și includerea în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.