EXCLUSIV Cum riscă Clujana SA să fie scoasă de pe piață de propriul acționar majoritar
Producătorul de încălțăminte Clujana SA, controlată majoritar (93%) de Consiliul Județean Cluj, singurul producător industrial din portofoliul instituției, a devenit de câțiva ani un soi de minge de ping pong, disputată de CJ Cluj și… CJ Cluj. Astfel, deși o controlează, instituția publică vrea să scoată Clujana SA din spațiul pe care-l ocupă de peste 100 de ani. Cu sprijinul justiției.
Ce spune CJ Cluj: „Prin acțiunea civilă care face obiectul dosarului nr. 7311/211/2021, aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, UAT Județul Cluj a solicitat evacuarea Societății Clujana SA din imobilele proprietatea UAT Județul Cluj, ocupate fără drept, situate administrativ în Cluj-Napoca, Piața 1 Mai nr. 4-5. În esență, s-a avut în vedere că, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 14671/18.12.2018, societatea comercială Clujana SA, societate în insolvență, în calitate de vânzătoare, a înstrăinat și UAT Județul Cluj, în calitate de cumpărător, a cumpărat imobilele. Conform contractului, obligația de predare a posesiei de fapt, a fost scadentă cel mai târziu la data de 19.03.2019. Societatea Clujana SA nu și-a îndeplinit obligația contractuală de predare a bunurilor ce au făcut obiectul contractului, motiv pentru care, în prezent, ocupă imobilele fără drept.
Dar, mai există o variantă
Deși, acțiunea CJ CLuj e legală, Clujana nu mai e în insolvență din februarie 2020, potrivit lui Călin Oancea, directorul general al companiei.
„Momentan Clujana SA are activitate. A ieșit din insolvență în luna februarie 2020 și cu excepția perioadei Stării de urgență martie 2020 – mai 2020, fabrica a avut o activitate neîntreruptă, atât în sistem lohn pentru branduri europene, cât și dezvoltând producția sub propriul brand, vânzările făcându-se prin magazinele proprii și prin magazinul online. Compania își permite să închirieze spațiu, dar am fi preferat să plătim chirie pe actualul spațiu. De altfel, în nenumărate rânduri am solicitat CJ Cluj să stabilim o chirie lunară, dar nu am primit răspuns la acest demers”, spune Călin Oancea.
Ce e foarte ciudat e că CJ CLuj, practic, s-a dat pe sine în judecată pentru cele circa 5.500 mp spații, unde, potrivit propriilor spuse vrea să relocheze arhiva județului. Un fapt lăudabil, dar chiar se justifică asasinarea economică a singurului producător industrial aflat în portofoliul autorităților județene?
De ce asasinare economică?
Pentru că Clujana SA nu se poate muta rapid, iar majoritatea spațiilor industriale din județ sunt de fapt depozite, nu unități de producție. Iar unele componente ale fabricii au în jur de 4 tone. Orice spațiu de profil ar trebui modificat pentru a găzdui Clujana. Asta, lasând la o parte cele probabil cel puțin 6 luni care vor trece până la mutare.
„La Tetarom am fost pentru o eventuală relocare și am vizitat câteva hale, dar atât dânșii, cât și noi am ajuns la concluzia că spațiile de la Tetarom nu permit relocarea noastră acolo întrucât sunt spații de depozitare, nu de producție, iar proiectantul nu ne-ar lăsa să efectuăm modificări la hale care să ne permită producția. De altfel nu am fi obținut nici autorizația de mediu care să ne permită continuarea activității. De asemenea o relocare ( indiferent unde) s-ar face cu o sumedenie de cheltuieli. Nu este ușor să muți o fabrică care se află de 110 ani în această locație. În plus această mutare nu se poate face în câteva zile , eventual în câteva luni. Pentru aceasta ar trebui să ne întrerupem activitatea , să nu mai realizăm venituri, iar angajații nu ar avea din ce să fie remunerați în această perioada”, explică directorul Clujana SA.
Consiliul Județean Cluj, deși era acționar majoritar de pe la mijlocul anilor 2000, a ajuns la 93% după ce printr-o injecție de capital a intrat, în 2018, în posesia terenurilor și clădirilor companiei De altfel, potrivit lui Oancea, actul de vânzare – cumpărare este perfect legal, iar injecția de capital din 2018 a ajutat compania să supraviețuiască și să se achite datoriile la ANAF care riscau să-i blocheze activitatea.
Clujana mai ocupă circa 10% din suprafața inițială
„Mai ocupăm în actualul sediu hale de producție și birouri în suprafață de circa 2.500 mp ( restul le-am predat de-a lungul timpului către Consiliul Județean)”, spune Oancea. Contractul de vânzare – cumpărare din 2018 stipulează clădiri și terenuri în suprafață totală de aproximativ 21.000 mp.
Chiar și așa, CJ Cluj ne-a transmis că „prin sentința civilă nr. 5149/16.07.2021, pronunțată în dosar nr. 7311/211/2021, instanța a admis acțiunea având ca obiect evacuarea formulată de reclamantul Județul Cluj, în contradictoriu cu pârâta Clujana SA și a dispus evacuarea pârâtei din imobilele proprietatea reclamantului. Totodată, instanța a respins cererea privind acordarea unui termen de grație, formulată de pârâtă”.
Călin Oancea are, însă altă părere.
„Am convingerea că dacă am avea un spațiu adecvat, liniște și o mică capitalizare pentru modernizarea liniilor tehnologice (cele mai noi utilaje sunt din 200 , achiziționate în 2012) am putea să devenim profitabili. Fără falsă modestie putem spune că rezultatele financiare din anul 2020 au fost cele mai bune din ultimii 9-10 ani, în ciuda premiselor total nefavorabile: ieșirea din insolvență, starea de urgență care ne-a ținut închiși aproape 3 luni, angajații în șomaj tehnic”, susține acesta.
Culmea, CJ Cluj se declară un susținător al brandului Clujana
„Consiliul Județean Cluj rămâne, în mod cert, un susținător al brandului Clujana. În acest sens, va asigura tot sprijinul în limita competențelor legale”, susțin oficialii CJ Cluj.
Întrebarea e cum ar putea fi susținut brandul, dacă e scos din casa sa de 110 ani, fără soluții din partea acționarului majoritar pe masă. Deși părea inițial că va avea soarta majorității fabricilor românești, și va fi transformată în mall sau apartamente, Clujana are un destin mai negru. E eliminată de pe piață de propriul acționar majoritar. Deși există reglementări care prevăd scoaterea în afara orașului a activităților industriale, e îndoielnic faptul că Cluj-Napoca ar avea ceva de câștigat dacă 130 de oameni ar ajunge pe drumuri și o fabrică emblematică a României ar dispărea.