Azi e Ziua Națională a Ungariei. Este data care amintește de creștinarea poporului maghiar

Ungaria își sărbătorește Ziua Națională pe 20 august. Este o zi importantă, marcată și de etnicii maghiari din Transilvania și Banat. În urma deciziei Parlamentului de la Budapesta, din 1991, Republica Ungaria are trei sărbători naționale.

Pe 15 martie, maghiarii aniversează Revoluția din 1848-1849, dată la care s-a consfinit și apariția parlamentului modern a Ungariei. Pe 20 august este sărbătoarea Sfântului Rege Ștefan I, întemeietorul Regatului Ungariei, iar pe 23 octombrie, când se comemorează Revoluția din 1956 și începuturile luptei pentru libertate.

Dintre cele trei sărbători de importanță mare, 20 august este considerat Ziua Națională a Ungariei. Este data la care se amintește despre noua națiune maghiară. Ștefan I al Ungariei (s-a născut în 957 la Esztergom și a murit la 15 august 1038, la Szekesfehervar) este considerat întemeietorul Regatului Ungariei și este omagiat azi. Este primul rege creștin al maghiarilor, membru al Casei Arpadiene.

Ungaria intră în rândul țărilor europene, evitând astfel dispariția de pe hartă

Ziua de 20 august amintește de creștinarea poporului maghiar: a apărut prima episcopie, asigurarea legilor prin care populația maghiară se va creștina după canoanele catolice, iar o dată cu noul stat Ungaria intră în rândul țărilor europene, evitând astfel dispariția de pe hartă aidoma numeroaselor popoare migratoare, cum au fost spre exemplu avarii sau pecenegii. Întregul proces de creștinare se va încheia după moartea regelui, pentru că trecerea întregii populații la creștinism a durat aproape un secol.

Ștefan a fost fiul lui Géza, ducele Principatului Ungar din Dinastia Arpadiană și al Saroltei, fata voievodului transilvănean Gyula . Era al patrulea descendent al regelui Arpad. Numele viitorului rege a fost inițial Vajk, care în anul 1000 a fost creștinat, primind numele Ștefan. S-a căsătorit în 995 cu Ghizela de Bavaria, sora împăratului Henric al II-lea. Lupta pentru tron După moartea lui Géza a izbucnit un conflict între Ștefan și Koppány (ruda păgână a lui Géza) în legătură cu moștenirea funcției de conducător. Koppány s-a declarat ca fiind noul conducător al maghiarilor, conform vechilor tradiții păgâne maghiare.

Până la adoptarea de către maghiari a crestinismului, succesiunea puterii se stabilea conform principiului senioratului și al leviratului, practică ce a fost înlocuită definitiv de principiul primogeniturii abia spre sfârșitul secolului al XI-lea. Corespunzător acestor tradiții, Koppány era îndreptățit, în baza senioratului, să moștenească titlurile lui Géza, iar potrivit leviratului trebuia să se căsătorească cu văduva defunctului principe, Sarolt. Géza însă, fiind creștin și dorind să-și consolideze politic principatul prin instaurarea sistemului feudal a ales să aplice principiul primogeniturii numind ca prinț moștenitor pe primul său născut, Ștefan. Din conflictul pentru moștenire, Ștefan a ieșit învingător cu ajutorul tatălui Giselei și a altor domnitori germani. Koppány a fost ucis de către căpitanul german Vecelin, iar rămășițele lui au fost expuse la porțile cetăților din Győr, Veszprém, Esztergom și Alba Iulia ca un gest de intimidare a păgânilor rebeli care refuzau adoptarea creștinismului și acceptarea noului sistem feudal. Având deja relații bune cu germanii, consfințirea încoronării lui Ștefan I ca rege al Ungariei este făcută de către Împăratul Sfintului Imperiu Roman, Otto al III-lea.

Papa Silvestru al II-lea i-a trimis o coroană de aur cu nestemate

Regele care a creștinat poporul maghiar Vajk s-a creștinat și a luat ca nume de rege Ștefan. Avea posibilitatea să ceară recunoaștere din trei locuri: de la împăratul bizantin, de la împăratul roman sau de la papă. Pentru că dorea să se lege de creștinismul occidental, dar în acelați timp nu vroia să riște o vasalitate față de Imperiului Roman, a ales să se adreseze Papei Silvestru al II-lea, recunoscând astfel și independența și importanța papalității. Conform tradiției, Papa Silvestru al II-lea i-a trimis o coroană de aur cu nestemate, iar în ianuarie 1001 o scrisoare de binecuvântare, prin care îl recunoștea oficial ca rege creștin al Ungariei. „Sfânta coroană a Ungariei”, cunoscută drept Coroana Sfântului Ștefan, este o lucrare artistică realizată ulterior, în mai multe faze, în secolele XI-XIII. Dorința lui Ștefan a fost acela să întemeieze o țară după cultura occidentală și să pună pe picioare un regat creștin.

Între anii 997-1006 Ștefan a reușit să unească în jurul său întregul popor maghiar, nu înainte de consumarea unor conflicte violente cu adversarii care doreau să se ghideze după vechile principii păgâne. În primul conflict armat, din 1003, l-a învins  pe Gyula, voievodul Transilvaniei, nimeni altul decât unchiul său, creștinând apoi și populația de aici. Luptele au urmat în celelalte regiuni, iar cel mai puternic adversar a fost Ajtony, conducătorul voevodatului de pe Mureș, pe care l-a învins în 1028. Cu această victorie s-a încheiat și epoca războaielor interne, Ștefan devenind rege pentru toată popoulația țării. Ștefan a întemeiat opt arhiepiscopii pe teritoriul Ungariei, următoarele două apărând după moartea sa. Primul a fost cel de la Veszprem, apoi la Esztergom, Pecs, Cenad, Oradea, Eger, Vac și Alba Iulia. După moartea lui Ștefan au mai apărut episcopiile de la Nitra și Zagreb. Ștefan a întemeiat 30 de județe-cetăți, potrivit adevărul.ro/locale/timișoara. Legile lui Ștefan au adus în Ungaria principiile de viață occidentală și creștină. În prima lege s-a pus accent pe întărirea creștinismului, apărarea bisericilor, asigurarea învățământului creștin, stoparea violențelor, asigurarea drepturilor proprietarilor de pământuri, apărarea văduvelor și orfanilor, condamnarea vrăjitoarelor.

A rămas o sărbătoare națională pentru o lungă perioadă de timp

Regele Ștefan a avut trei copii: doi fii, Imre și Otto, precum și o fiică, Hedvig. Prințul moștenitor Imre a murit la o vânătoare, în 1031, înainte să împlinească 18 ani. Petru Orseolo (Petru I) a fost desemnat, în locul lui, prinț moștenitor. La moartea sa, în 1038, Ștefan nu a mai avut urmași direcți de parte bărbătească. La preluarea tronului aspirau verii regelui. După nouă ani de instabilitate, în 1047, ca rege al Ungariei a fost încoronat Andrei I, menținându-se astfel dinastia arpadiană. Comuniștii au sărbătorit Ziua recoltei Regele Ștefan a fost canonizat în 1083, iar de atunci se sărbătorește la reședința regală de la Székesfehervár ziua de 20 august.

Națiunea maghiară l-a sărbătorit pe regele Ștefan și după mutarea capitalei la Buda, iar apoi Budapesta, în 1873. A rămas o sărbătoare națională pentru o lungă perioadă de timp.

După al doilea Război Mondial, regimul comunist a abolit Ziua Sfântului Ștefan, astfel că începând din 20 august 1950, s-a sărbătorit Ziua Constituției, iar mai târziu, pe timpul lui Kadar Janos, a fost Sărbătoarea recoltei. După schimbarea regimului și alegerile libere din 1990, ziua de 20 august a devenit din nou sărbătoarea Sfântului Ștefan.