Telemunca o nouă provocare și după COVID

După pandemie și problemele iscate de cei care nu au cu cine să-și lase micuții tot mai multe persoane au decis să își facă jobul de acasă. Astfel, a apărut munca la distanță. Decizia a fost sugerată chiar de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Cei de la OMS au impus rapid măsuri de distanțare social.

Așa a apărut telemunca în cadrulsocietăților.Companiile, atât cele care erau familiarizate anterior cu munca de la distanță, precum și organizațiile care nu mai experimentaseră acest regim de lucru, le-au permis angajaților să lucreze de acasă, creând astfel condițiile pentru cel mai extins experiment de telemuncă.

Astfel că, numărul persoanelor în regim de telemuncă a crescut simțitor. Dar, pandemia de COVID-19 a accelerat implementarea de către angajatori a muncii de la distanță. Speialiștii suțin că în perioada post pandemie, munca de la distanță va fi adoptată ca politică pe termen lung de multe societăți.

Avantaje

Deși telemunca oferă avantaje de necontestat pentru angajați (în primul rând, siguranță sanitară ținând cont de circumstanțele existente, precum și alte avantaje printre care flexibilitatea programului de lucru, eficiență crescută în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală), cadrul fiscal existent nu a ținut pasul cu dezvoltarea rapidă a acestui fenomen. În acest context, există numeroase provocări fiscale pe care atât angajații, cât și angajatorii trebuie să le ia în considerare.

23:28, 30.10.2024 • Internațional

Statele Unite sunt amenințate de o nouă epidemie mortală

08:29, 29.10.2024 • Sănătate

Dr. Adrian Marinescu: „Mă aștept la o perioadă «mai complicată», cu viroze și gripă!”

Fiscal există și dezavantaje

Modalitatea de desfășurare a activității în regim de telemuncă a fost reglementată încă din 2018 prin lege. Potrivit acestui act normativ, în contractele de telemuncă pot fi inserate, pe lângă elementele prevăzute în Codul Muncii, și anumite elemente specifice, incluzând, printre altele, și condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă. Spre exemplu, aceste cheltuieli ar putea consta în decontarea unor costuri cu echipamente (birouri, scaune de birou, imprimante, echipamente pentru conexiunea la internet), precum și decontarea cheltuielilor pentru electricitate efectuate pentru activitatea de telemuncă.

Lipsește cadrul juridic și fiscal

Astfel, în lipsa unor prevederi specifice din punct de vedere fiscal, în practică, ar putea apărea riscuri, în sensul în care aceste beneficii acordate salariaților în regim de telemuncă ar putea să fie considerate avantaje salariale, subiect de impozit pe salariu și contribuții sociale care nu au încă un cadru juridic foarte bine stabilit.