Cornel Marțincu: „Arhiva tehnică IPTANA e zestrea de infrastructură de transport în România și măsoară aproape 7 kilometri”

Cornel Marțincu, inginer și Director General IPTANA, a pătruns în tainele meseriei de proiectant lansând și o provocare pentru generația următoare de profesioniști care vor continua construirea rețelei rutiere existente, scrie Grup Infrastructura.

Acesta a subliniat că instituția pe care o conduce a fost o sursă de tehnicieni pentru firmele înființate după 1990 și pentru companiile străine care au venit în România.

”Nu e firmă de proiectare importantă în România care să nu aibă unul sau doi specialiști din IPTANA. Personal de specialitate pentru filialele firmelor străine venite în România s-a luat tot din IPTANA. ”, a punctat Marțincu.

Interviul realizat de Claudiu Lucaci poate fi vizionat aici:

”În anii 90 imediat după revoluție IPTANA era principalul proiectant pentru infrastructura de transport în România. Apoi, cu toții am înțeles că economia de piață atrage cu sine competiția.  Primele societăți de acest profil au fost înființate de foști salariați, chiar și IPTANA a devenit o societate mixtă. Ideea era să proiectăm în străinătate. Din păcate, acest lucru nu s-a realizat.

Astăzi se proiectează foarte mult cu ajutorul tehnologiei nu mai e proiectarea de acum 30 de ani cu elaborarea documentației pe hârtie și distribuirea ei pe hârtie. Acum există formatul electronic.

Furtul de documentație, o realitate atât pentru firmele românești cât și pentru cele străine

Arhiva tehnică IPTANA înseamnă zestrea de infrastructură de transport în România și măsoară aproape 7 kilometri. După anii 1990 noi nu avem o cultură de protecție a creației intelectuale. Am găsit același desen IPTANA, dar cu cartușul altei firme. Așa e foarte ușor să faci proiecte și să câștigi licitații. Furtul a fost extrem de prezent în rândul firmelor românești, precum și cele străine.

În documentație se produc modificări în necunoștință de cauză și în detrimentul Beneficiarului. Luăm spre exemplu o grindă de beton armat cu toate desenele. Dacă nu ești atent când copiezi și schimbi ceva vei avea un produs final defect.

Caietele de sarcini spun ce să faci, cum să faci și ce materialele să folosești. Le preiau proiectanții le modifică ici-colo în sensul dezavantajos pentru beneficiar, pentru că schimbă caracteristicile materialelor. Practic, trec alte materiale. 

Probleme la proiectare avem și pe altă parte. Au fost cazuri în care pentru autostrăzi a fost un singur proiectant sau chiar nimeni care să participle la licitație. Nu mai are cine să vină. Sunt vreo 2-3 firme suprasolicitate. Nu mai e atenția cuvenită și automat scade calitatea proiectării.     

Mereu vor mai fi inundații, cutremure, evenimente neprevăzute și atunci trebuie să apelezi la documentația tehnică. Fără această documentație e ca și cum poți abandona investiția pentru că nu știi ce e acolo.

Statele sunt direct interesate pentru ca infrastructura critică să aibă acest suport tehnic

Nevalorificând ceea ce a făcut IPTANA de-a lungul timpului o luăm mereu de la zero și umblăm cu autostrăzile pe toate văile și dealurile, pierzând bani, timp în dezavantajul tuturor. De ce?

Se discută acum de Autostrada Nordului, Sudului, proiecte de altfel discutate în IPTANA. Cu Autostrada Sibiu-Pitești am întârziat cu toate că în 2008 aveam studiul de fezabilitate făcut. De ce a fost nevoie să umblăm cu traseul prin stânga, prin dreaptă, că dacă vă uitați pe hartă acela era singurul culoar pe care se putea duce autostrada?

Noi din 1993 pentru Pitești-Sibiu am făcut până la Curtea de Argeș toată documentația de proiectare aproape la nivel de detalii de execuție. Am pierdut 10 ani de zile degeaba.

Ca să închei într-o notă provocatoare pentru generația următoare spun că: ”Astăzi, tehnic, dacă ne uităm la Transfăgărășan, suntem sub acel nivel”. Eu urez generației următoare să facă pe cât mai multe tuneluri și aici începe greul. Pentru rețeaua de autostrăzi intrăm în zona montană și aici începe aventura tunelurilor pentru viitoarele generații de profesioniști”.