După scumpirile la utilități, un economist avertizează: Riscăm să ne întoarcem în urmă cu 40 de ani
Un român plătește 2 din 6 lei pe alimente, la care se adaugă încă un leu pe utilități. Scumpirea masivă a acestora din urmă îi va îndemna pe oameni „nu să mănânce mai puțin, ci mai prost”, ca în ultimul deceniu al comunismului, cred atât economistul Mircea Coșea, cât și consultantul fiscal Adrian Bența.
Consecințele scumpirilor la gaze și curent se vor reflecta în calitatea vieții românilor, spun cei doi specialiști, potrivit Libertatea.
Cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în trimestrul I 2021, în medie, de 4.640 de lei lunar pe gospodărie şi au reprezentat 84,7% din nivelul veniturilor totale, conform datelor INS. Dintre acestea, 17,3% s-au dus pe plata facturilor și locuință.
Românii vor ajunge să cumpere produse alimentare mai proaste
„Sunt familii la care, poate, cheltuielile cu întreținerea ocupă, în mod obișnuit, 40-50%. Acestor familii le va fi foarte greu. Vor trebui să renunțe la alte cheltuieli și vor trebui să aibă alte surse de venit. Nu știu la ce poți să renunți din coșul lunar. Sau poți să ajungi să cumperi produse mai puțin calitative, la prețuri mai reduse, ceea ce nu este deloc indicat pentru sănătate”, explică Bența.
Din valoarea coșului minim pentru un trai decent, actualizat pentru anul 2020, pentru o familie cu doi adulți și doi copii, 484 de lei sunt cheltuiți pe utilități, arată datele publicate de Friedrich-Ebert Stiftung. O creștere de 30% ar însemna că o astfel de familie va cheltui peste 600 de lei pentru facturile la utilități.
Cei care trăiesc însă din salarii de 2000-3000 de lei vor fi cei mai afectați, spune profesorul Mircea Coșea.
„Învățătorii, profesorii, funcționarii, despre care nu spunem în mod normal că sunt o categorie vulnerabilă, vor fi foarte afectați. Nu mai vorbim de pensionarii cu 800 de lei”.
Consecințele, așadar, sunt economia la consumul de curent și gaze și renunțarea la calitatea produselor alimentare.
„Se va întâmpla un proces care ne duce înapoi cu 40 de ani, când populația României avea o alimentație bogată în proteine de proastă calitate. Lumea nu va reduce cantitatea de alimente, ci va cumpăra alimente de proastă calitate și mai ieftine. Iar se va ajunge la parizerul ăla făcut din cine știe ce”, conchide profesorul.