Cum vrea Serbia să își consolideze statutul alfabetului chirilic şi identitatea naţională

Serbia şi Republica Srpska – entitatea sârbilor din Bosnia – au adoptat miercuri două legi pentru a încuraja utilizarea alfabetului chirilic, într-o nouă tentativă de a consolida o identitate naţională comună, ceea ce suscită îngrijorare într-o regiune volatilă, relatează France Presse.

Deputaţii celor două parlamente au votat două texte similare cu ocazia Zilei unităţii sârbe în vigoare de anul trecut în Serbia şi în Republica Srpska (RS), în Bosnia. Toţi sârbii din regiune sunt invitaţi să arboreze drapele sârbe la balcoanele lor, în timp ce o paradă militară era programată la Belgrad. Noile legi constrâng societăţile publice să utilizeze mai degrabă alfabetul chirilic în comunicările lor publice decât alfabetul latin.

Sunt prevăzute reduceri de impozite pentru întreprinderile private care se vor conforma acestei cerinţe. Limba sârba poate fi scrisă în alfabetul latin sau în cel chirilic, dar ultimul este considerat a fi mai tradiţional decât scrierea latină mai răspândită, în special, în rândul tinerilor. Belgradul este acuzat de criticii săi şi de grupuri de apărare a drepturilor că vrea să-şi exercite influenţa în afara frontierelor Serbiei şi să genereze instabilitate în ţările vecine unde trăiesc mulţi etnici sârbi, cum ar fi Muntenegru sau Bosnia.

Imnul național, obligatoriu

Din acest an, guvernul sârb a făcut obligatoriu imnul naţional la începutul anului şcolar, provocând proteste în zonele în care comunitatea sârbă este minoritară. În luna iulie, ministrul sârb de interne, Aleksander Vulin, cunoscut pentru retorica sa incendiară, a evocat o uniune politică a sârbilor din Balcani denumită ‘lumea sârbă’. ‘Pentru mine, lumea sârbă este o ţară – unificată – dar în mod paşnic, fără să fi fost tras vreun foc’, a spus el.

Această noţiune a semănat consternare în statele vecine, unde se ridică voci pentru a denunţa revenirea la visele unei ‘Serbii Mari’ a lui Slobodan Milosevic, declanşatoarele campaniei de epurare etnică în zone vaste ale fostei Iugoslavii în anii 1990, notează AFP. Ministrul croat de externe Goran Grlic Radman a denunţat un concept ‘invaziv, de cucerire şi hegemonist‘. Liderii sârbilor din Bosnia profită în schimb pentru a-şi reafirma veleităţile separatiste. Occidentul ‘ne împinge să trăim cu ei (musulmanii şi croaţii), dar noi nu avem nimic în comun’, a declarat marţi Milorad Dodik, reprezentantul sârb al preşedinţiei colegiale din Bosnia, evocând ‘independenţa la care aspirăm‘.

Unii analişti apreciază că autorităţile sârbe joacă cartea etnică pentru a-şi atrage votul segmentului naţionalist din Serbia, unde alegeri legislative anticipate sunt prevăzute pentru anul viitor.

‘Este o tentativă de a se servi de populism pentru a deturna atenţia alegătorilor de la corupţie, încălcarea drepturilor şi subminarea instituţiilor democratice în numele aşa-zisului interes naţional’, a declarat pentru AFP analistul sârb Aleksandar Popov.