ProAgro solicită sprijinul Ministerului Agriculturii în relația cu retailerii pe tema practicilor comerciale neloiale

Practicile comerciale neloiale continuă să fie un subiect fierbinte pe relația dintre producătorii români și retaileri, mai ales că termenul de 1 noiembrie fixat de UE pentru interzicerea unor prevederi legate de termenele de plăți și de taxele de marketing sau promovare se apropie.

Fermierii membri ai Federației ProAgro se tem că Proiectul de Lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (PLx. 178/2021), aflat în prezent pe masa de lucru a Camerei Deputaților, ar putea să aducă prejudicii mari producătorilor autohtoni și solicită sprijinul Ministerului Agriculturii care să devină „un aliat ferm și pro activ în procesul legislativ”, dacă vrem să existe un comerț echitabil pentru întreaga agricultură din România.

“Un fermier care va încasa un preț corect va susține sectoarele din amonte, dar și consumatorul prin produse alimentare proaspete, de o calitate superioară și la prețuri accesibile. Un asemenea scenariu este posibil doar dacă prețul nu este afectat de taxele și serviciile (transformate din 2016 în risturne și remize) calculate la un cuantum de aproximativ 40% din prețul de vânzare al produselor furnizate, și de stabilirea unui termen de plată de maxim 7 zile de la livrarea alimentelor proaspete (așa cum legiuitorul în mod temeinic a stabilit că este necesar tot în 2016)”, se arată într-un comunicat de presă al ProAgro.

Reprezentanții federației consideră că MADR ar trebui să fie în mod direct interesat ca actul de comerț să fie echitabil, să nu permită impuneri de prețuri sau de taxe și servicii, calculate de multe ori ulterior livrării bunurilor și să presupună o justă compensare a eforturilor furnizorului de produse agroalimentare.

19:18, 21.10.2024 • Agricultura

APIA: Peste 109 milioane de euro, în contul fermierilor

12:13, 02.10.2024 • ACTUALITATE

Bani pentru fermierii ale căror culturi au fost afectate de secetă. Ciolacu: Alocăm azi fonduri suplimentare

Fermierii se plâng și de faptul că există diferite entități care susțin adoptarea unui act național de transpunere a Directivei PCN cât mai „relaxat” care să lase părților libertatea să accepte inclusiv practici „gri”, deși raportat la realitățile din România aceste practici sunt profund „negre”.

“Considerăm aceste ingerințe profund toxice pentru actul de legiferare, întrucât se bazează pe o altă practică comercială neloială, cu adevărat „neagră” în sensul Directivei PCN, și anume acea în care cumpărătorul redactează unilateral și impune furnizorului un contract pe care acesta din urmă nu are nicio șansă reală de a-l modifica”, se mai arată în comunicat.

Se apropie termenul dat de UE

România trebuia să dea o lege specială prin care să interzică practicile comerciale neloiale în sectorul agroalimentar până la 1 mai 2021, dar s-a întârziat foarte mult. Actul normativ a trecut prin Senat, iar acum se află la Camera Deputaților.

La acel moment, Comisia Europeană a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva unui număr de 12 state membre pentru netranspunerea normelor UE de interzicere a practicilor comerciale neloiale în sectorul agroalimentar.

Concret, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere mai multor țări – Austria, Belgia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Franța, Italia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Spania, cărora le-a cerut să adopte și să notifice măsurile relevante, într-un termen de două luni.

Concret, este vorba de a obligația de a transpune în legislația națională Directiva UE 633/2019, care avea ca termen 1 mai 2021. Statele membre UE ar trebui să aplice noile  reguli cel târziu de la 1 noiembrie 2021.

 Practici interzise:

• plăți efectuate mai târziu de 30 de zile pentru produsele agricole și alimentare perisabile;
• plata făcută mai târziu de 60 de zile pentru alte produse agroalimentare;
• anularea pe ultima sută de metri a comenzilor de produse agroalimentare perisabile;
• represalii comerciale din partea cumpărătorului;
• returul produselor nevândute; plata furnizorului pentru stocare, afișare și listare; plata furnizorului pentru promovare;
• plata furnizorului pentru marketing; plata furnizorului pentru publicitate; plata furnizorului pentru personalul cumpărătorului și amenajarea spațiilor.