Cel mai mare depozit de deșeuri industriale din România va fi închis. În ce condiții se va închide Halda Sidex de la Galați

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Galați a emis acordul de mediu pentru închiderea Haldei de Zgură de la Combinatul Siderurgic „Liberty”, fostul Sidex. Este vorba de cel mai mare depozit de deșeuri industriale din România. Această decizie a autorităților de mediu vine după două amânări ale închiderii haldei acordate fostului proprietar al combinatului, Grupul ArcelorMittal, al cărui patron, omul de afaceri Lakshmi Mittal, a dorit să continue exploatarea zgurii pentru extragerea bucăților de fier care pot fi utilizate ca materie primă.

Închiderea haldei fostului Sidex este necesară în primul rând pentru că este un depozit poluant, al cărui praf purtat de vânt a redus productivitatea terenurilor agricole din zonă, dar are loc și în contextul în care acest depozit de deșeuri industriale se află pe lista celor 68 de depozite de deșeuri neconforme pentru care România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea obligației asumate la aderare, de a închide aceste depozite în conformitate cu Directiva 1999/31/CE.

Halda de Zgură se întinde pe 110 ha și are înălțimea de 50 de metri

Depozitul de zgură al Sidexului ocupă o suprafață de 110 hectare și are înălțimea de 50 de metri. Este format din 54 milioane de tone de zgură de oțelărie și furnal, rezultată din procesele tehnologice de la combinat. În 2009 a fost oprită depozitarea la haldă, zgura rezultată din procesele tehnologice fiind dusă la un depozit ecologic din apropierea platformei siderurgice.

Halda este exploatată în continuare pentru extragerea bucăților de fier utilizate ca materii prime. Anual e procesată o cantitate de 5 milioane tone de zgură, din care e extrasă cantitatea de 740.000 tone de fier. În ultimii ani, cantitatea de fier extrasă s-a diminuat și actualul proprietar al combinatului, Grupul „Liberty Steel”, din cadrul Grupului GFG Alliance, controlat de omul de afaceri Sanjeev Gupta a întreprins demersurile de închidere a haldei, condiție trecută pe lista investițiilor în protecția mediului din contractul de privatizare a combinatului. Costurile operațiunilor de închidere a Haldei de Zgură sunt suportate de Combinatul Siderurgic „Liberty”.

16:58 • ACTUALITATE

Apelul premierului Ciolacu la parteneriate pentru reindustrializare are efect. Sprijin financiar important pentru un mare șantier naval

07:34, 21.11.2024 • SOCIAL

Centrele medicale de permanență degrevează „Urgențele”. În 10 luni, la Galați au fost consultați la centre 58.000 de pacienți

Metoda aleasă pentru închiderea haldei, „autocimentare” sub acțiunea ploilor

Metoda prin care urmează să fie închisă halda de zgură a provocat foarte multe dezbateri, cele mai preferate fiind metodele de închidere a haldei prin acoperirea cu un strat de pământ fertil, care ulterior să fie împădurit.

Însă specialiștii de la Institutul de Studii și Proiectări Energetice (ISPE) din București, cu care administrația Combinatului Siderurgic „Liberty” a încheiat contractul pentru realizarea Raportului de Impact asupra Mediului al Proiectului „Închidere depozit de deşeuri nepericuloase Halda de Zgură din cadrul Liberty Galaţi SA şi Stabilizare mal drept curs de apă Mălina” au recomandat ca metoda aleasă să fie „autocimentarea” stratului superficial de zgură sub acțiunea ploilor.

Metoda este discutabilă, pentru că, deși se află de 70 de ani sub acțiunea ploilor și zăpezilor, stratul superficial de zgură nu s-a întărit și vântul poartă praful pe terenurile agricole din zonă. După 1990 au fost zeci de procese ale agricultorilor din zonă care au dat în judecată Combinatul Siderurgic pentru că praful de zgură a scăzut productivitatea terenurilor agricole.

Erau posibile patru metode de închidere a depozitului de zgură

În Raportul de Impact asupra Mediului realizat de ISPE București erau menționate patru metode de închidere a haldei: „Alternativa 1” – Închidere conform Ordinului 757/26.11.2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor emis de Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor (acoperire cu pământ fertil); „Alternativa 2” – Închidere prin autocimentarea stratului superficial de zgură; „Alternativa 3” – Închidere prin acoperire cu un strat de pământ; „Alternativa 4” – Închidere prin utilizarea pentru acoperire a unei soluţii de polimer/răşină.

„Alternativa 1” este utilizată la închiderea depozitelor de deșeuri menajere, iar „Alternativa 4” nu era recomandabilă, pentru că necesita verificarea și remedierea sistematică a stratului de polimer. Acoperirea cu un strat de pământ ar fi costat 3,6 milioane de euro, iar metoda aleasă, „autocimentarea”, costă numai 2,25 milioane de euro.

Conducerea combinatului a anunțat că pe zona Haldei va amenaja un parc de eoliene și panouri fotovoltaice

Administrația combinatului gălățean a anunțat că se va interveni la sistematizarea colosului de zgură pentru a se crea pante care să permită scurgerea apelor provenite din precipitații, iar ulterior pe suprafața haldei va fi înființat un parc de panouri fotovoltaice.

„Închiderea acestei halde, care  conține milioane de tone de zgură generată în peste de 40 de ani, a fost atent planificată, în consultare cu autoritățile de specialitate. Liberty Steel Group studiază soluțiile de reamenajare a terenului de 110 hectare, astfel încât să permită instalarea unor parcuri fotovoltaice și eoliene”, se spune în comunicatul administrației Combinatului „Liberty” Galați .

Rămâne de văzut dacă parcul de panouri fotovoltaice va împiedica acțiunea vântului asupra stratului superficial de zgură, pentru a nu mai fi împăștiat praful pe terenurile agricole din zonă.

Procurorii DNA susțin că fostul ministru al Mediului, Costel Alexe, a luat șpagă pentru aprobarea închiderii convenabile a haldei

Halda de Zgură a Sidexului a prilejuit și dosarul la DNA a fostului ministru al Mediului, Costel Alexe, care a luat șpaga în tablă și țevi pentru a ajuta conducerea combinatului la închiderea Haldei de Zgură și obținerea certificatelor pentru emisii CO2.

„În perioada martie-aprilie 2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, suspect în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură)”, se spunea în comunicatul DNA.

Șpaga în natură, adică cele de 22 tone de laminate, în valoare de 103.000 lei, a fost „livrată” pe 23 aprilie 2020 și 7 iulie 2020, unei firme administrate de soția lui Alexe. Dosarul a fost trimis în judecată.