Se împlinesc 152 de ani de la inugurarea primei căi ferate din România
Data de 19 octombrie marchează inaugurarea primei linii de cale ferată din România, care unește Capitala de Giurgiu. La 19 octombrie 1869 era inaugurată, oficial, primul tren plecând din Gara Filaret spre Giurgiu.
Cronicile vremii notau că în dimineaţa zilei de 19 octombrie 1869, sunetul cornului şi uralele privitorilor răsună în gara Filaret, prima gară a Capitalei. După slujba oficiată de Mitropolitul Primat Nifon, „Trenul de Onore Michaiu Bravul“, remorcat de locomotiva condusă de însuşi concesionarul liniei, pleacă spre Giurgiu, la orele 10.45.
Cu patru ani mai devreme, după negocieri și dezbateri parlamentare intense, compania inginerilor britanici John Trevor Barkley şi John Staniforth primise dreptul de a construi şi de a exploata prima cale ferată din România.
Calea ferată Bucureşti-Giurgiu demarează de la ambele capete ale traseului în 1867.
Primele două locomotive cu abur, fabricate la uzinele engleze Canada Works-Birkenhead, sosesc la Giurgiu în luna octombrie 1868.
Primul pasager, Principele Carol, călătorește deja pe 7 septembrie 1869, între București Filaret și Giurgiu, calea ferată care urma să asigure transportul de produse agricole din interiorul ţării către Dunăre şi mai departe spre Marea Neagră.
Calea ferată dintre București și Giurgiu a funcționat, fără problem, până în anul 2005, atunci când, din cauza săpăturilor făcute în albia râului Argeș, podul de la Grădiștea se prăbușea, întrerupând, astfel, legătura feroviară dintre cele două orașe.
Au urmat ani de promisiuni, planuri și proiecte, toate rămând fără nicio finalitate.
După 15 ani, la sfârșitul anului trecut s-a semnat contractul de reconstrucție a podului de cale ferată de la Grădiștea – un proiect de 655 milioane lei – iar în vara acestui an au început, efectiv, lucrările.
Dacă acestea vor fi finalizate la termen, în 2023 cea mai veche cale ferată din România ar putea redeveni circulabilă.